Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a declarat marti, la Antena 3, ca nu l-ar deranja daca social-democratii nu ar apela la el pentru consiliere in cazul plangerii pentru inalta tradare impotriva lui Klaus Iohannis.
„Sigur ca nu e greu sa arunci o anatema asa, despre cineva, dar eu voi respecta limitele mele de competente, limitele mele de ministru al Justitiei. S-a spus acolo ca X si Y sa faca draftul si apoi sa se apeleze la mine pentru consiliere. Nu s-a apelat pana la momentul acesta. Nu m-ar deranja daca nu s-ar apela. Nu am vazut un astfel de draft”, a declarat Toader.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, le-a solicitat social-democraților, la Consiliul Național, să depună o plângere pentru înaltă trădare pe numele şefului statului, Klaus Iohannis.
Întrebat dacă s-a decis „momentul oportun” pentru ca PSD-ALDE să depună plângerea în Parlament, Dragnea a răspuns: „Da. Anul viitor. La începutul anului viitor, să vedem dacă se poate face demersul acesta în timpul vacanței parlamentare sau trebuie să așteptăm începerea sesiunii parlamentare. Urmează să avem răspuns zilele acestea”.
Surse din PSD au spus ȘTIRIPESURSE.RO că sesizarea ar putea să fie depusă în Parlament „imediat după ce începe sesiunea extraordinară pentru adoptarea bugetului pe 2019”.
Potrivit Constituției, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.
Pentru acest demers, în acest moment este nevoie ca punerea sub acuzare să fie votată de 310 deputați și senatori, iar coaliția de guvernare PSD-ALDE deține 243 de voturi. PSD mai are nevoie, astfel, ca demersul să fie susținut de încă 67 de parlamentari.
De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
Odată ce Președintele este pus sub acuzare de Parlament pentru înaltă trădare, interimatul funcției de șef al statului este se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor, în acest caz, în ordine, de Călin Popescu Tăriceanu și de Liviu Dragnea.
Președintele interimar nu poate adresa Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii, nu poate dizolva Parlamentul și nu poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.
Citește și:
Ministrul Justiţiei, despre presiunile lui Dragnea: 'Independent de ce zice unul sau altul...' .