Tudorel Toader, scrisoare către Comisia de la Veneţia, pe tema revocării sale: 'Voi rămâne atașat valorilor constituționale promovate de către Comisie!'

Rectorul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, Tudorel Toader, fost ministru al Justiţiei şi fost judecător al Curţii Constituţionale, trimite o scrisoare preşedintelui şi membrilor Comisiei de la Veneţia, în contextul discuţiilor din spaţiul public referitoare la o posibilă solicitare a Guvernului Orban de revocare a sa din poziţia de membru titular al Comisiei. În scrisoare, Tudorel Toader aminteşte că s-a opus, în calitate de ministru,  adoptării unor măsuri controversate, precizând în final că va rămâne ataşat valorilor constituţionale, indiferent dacă îşi va păstra sau nu calitatea de membru al Comisiei de la Veneţia.

STIRIPESURSE.RO vă prezintă scrisoarea semnată de Tudorel Toader:

Scrisoare deschisă,

Către

Comisia de la Veneția,

Gianni Buquicchio, Președinte

Membrii Comisiei

Excelența voastră, Domnule Președinte,

Excelențele voastre, Doamnelor și Domnilor

În spațiul public circulă informația potrivit căreia Guvernul intenționează să solicite revocarea mea din calitatea de membru titular al Comisiei, din partea României. În măsura în care această informație se va confirma, exprim speranța faptului că Executivul are în vedere:

1. Refuzul de a promova Ordonanța de Urgență privind amnistia și grațierea. Se cunoaște faptul că se insista pentru un act de clemență cu puține excepții și fără limite de pedeapsă. Măsura ar fi profitat tuturor, nu doar majorității guvernamentale din acea perioadă.

2. Proiectul de lege privind recursul compensatoriu a fost inițiat anterior momentului în care am preluat portofoliul de la Ministerul Justiției. În procedura parlamentară, sub semnătura mea, ministerul justiției a dat aviz negativ modificărilor parlamentare.
Sub semnătura mea, în controlul de constituționalitate, ministerul justiției a susținut neconstituționalitatea proiectului de lege. Consiliul Superior al Magistraturii a propus ca cele 3 zile, la 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare, să fie considerate ca executate, iar parlamentul a mărit de la 3 la 6 zile. În urma respingerii obiecției de neconstituționalitate, proiectul de lege a fost promulgat, publicat în Monitorul Oficial, la 3 zile de la publicare a intrat în vigoare, producându-și efectele.

3. Ministerul Justiției a elaborat proiectul de lege pentru modificarea Codului penal, în acord cu deciziile Curții Constituționale, precum și pentru transpunerea Directivei privind confiscarea extinsă. În iulie 2017, proiectul de lege a fost adoptat de către Guvern și transmis parlamentului spre legiferare. Proiectul de lege a fost preluat de către Comisia specială care l-a modificat în mod substanțial, adăugând numeroase soluții legislative declarate neconstituționale, inclusiv forma adoptată după primul control de constituționalitate.

Nici una dintre soluțiile legislative care au fost declarate neconstituționale nu a fost inițiată de către Ministerul Justiției.

Așa se face că, nici până în prezent, din 2017, Codul penal nu a fost pus în acord cu deciziile Curții Constituționale, iar Directiva privind confiscarea extinsă nu este transpusă în legislația noastră penală.

4. Ministerul Justiției a elaborat proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedură penală, în acord cu deciziile Curții Constituționale, precum și pentru transpunerea Directivei privind consolidarea prezumției de nevinovăție. În noiembrie 2017, proiectul de lege a fost adoptat de către Guvern și transmis parlamentului spre legiferare. Proiectul de lege a fost preluat de către Comisia specială care l-a modificat în mod substanțial, adăugând numeroase soluții legislative declarate neconstituționale, inclusiv forma adoptată după primul control de constituționalitate.

Nici una dintre soluțiile legislative care au fost declarate neconstituționale nu a fost inițiată de către Ministerul Justiției.

Așa se face că, nici până în prezent, din 2017, Codul de procedură penală nu a fost pus în acord cu deciziile Curții Constituționale, iar Directiva privind consolidarea prezumției de nevinovăție nu este transpusă în legislația noastră procesual penală.

5. Ministerul Justiției avea în lucru un proiect de lege pentru modificarea legilor  justiției. Pe data de 25 octombrie 2017, Comisia specială din parlament a solicitat respectivul draft, iar la inițiativa unui nr. de 11 parlamentari, cu modificări substanțiale, a fost publicat un singur proiect de lege pentru modificarea celor trei legi ale justiției. Personal am predat materialul aflat în lucru, inclusiv solicitarea de aviz din partea Comisiei de la Veneția. Comisia specială a renunțat la cererea de solicitare a avizului Comisiei de la Veneția.

Printre alte soluții legislative, la inițiativa comisiei speciale, parlamentul a adoptat Legea 207 din 20 iulie 2018, pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară,  iar prin art. 88¹ – 88⁹ a consacrat și înființarea Secției speciale de investigare a infracțiunilor din justiție, urmând apoi întreaga odisee parlamentară, cu multe controverse și neconstituționalități.

6. Refuzul de a promova Ordonanța de Urgență pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, prin preluare unora dintre soluțiile proiectelor de  lege, declarate neconstituționale, prin care se urmărise modificarea celor două coduri. Se dorea următoarele: preluarea prin OUG a soluțiilor validate prin controlul de constituționalitate; preluarea, cu modificări, a soluțiilor declarate ca fiind parțial neconstituționale, respectiv, preluarea soluțiilor nesupuse controlului de constituționalitate, sub motivarea faptului că „sunt constituționale din moment ce nu au fost criticate de către autorii obiecției de neconstituționalitate”.

7.Refuzul de a promova Ordonanță de Urgență care să consacre posibilitatea formulării contestației în anulare împotriva hotărârilor definitive pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în complete de 5 judecători. Ordonanța e Urgență era solicitată în urma deciziei Curții Constituționale, având același obiect.

Domnule Președinte,

prin aceste câteva exemple, dintr-o dinamică legislativă plină de interese, suprapuneri de competențe și controverse;

reafirmând faptul că îmi asum tot ceea ce am făcut sau nu am făcut eu în domeniul justiției;

reafirmând faptul că nu îmi asum nimic din ceea ce au făcut sau nu au făcut alții, în același domeniu;

după 10 ani de judecător constituțional, șapte ani de agent de legătură al Curții Constituționale la Comisie;

având calitatea de membru titular al acesteia;

indiferent de calea de urmat,

voi rămâne atașat valorilor constituționale promovate de către Comisie!

Cu deosebită considerație,

Prof.univ.dr. Tudorel TOADER

Rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Membru titular al Comisiei de la Veneția

Judecător la Curtea Constituțională a României ( X.2006 – VII.2016)

Ministru al Justiției în trei Guverne ( II.2017 – IV.2019).

____

Context:

Cătălin Predoiu a confirmat joi, într-o conferinţă de presă, că noul guvern plănuieşte să solicite revocarea lui Tudorel Toader din poziţia de reprezentant al României la Comisia de la Veneţia. Acest lucru se va întâmpla "foarte curând", a precizat noul ministru al Justiţiei. "Doresc acolo o reprezentare la cel mai înalt nivel nu numai de profesionalism, ci şi de integritate morală. Cred că ataşamentul faţă de valorile justiţiei şi sistemul judiciar va fi un criteriu atunci când vom reevalua această poziţie. Foarte curând", a declarat Predoiu.

La finele lunii mai 2018, Tudorel Toader a început cel de-al doilea mandat de membru al Comisiei de la Veneţia. Tudorel Toader a fost numit pentru primul mandat la Comisia de la Veneţia în mai 2014, pe când era judecător al Curţii Constituţionale. Numirea este făcută de Guvern.

Comisia Europeană pentru Democraţie prin Lege este organismul afiliat Consiliului Europei care se ocupă de probleme constituţionale. Rolul Comisiei este de a oferi consiliere statelor membre şi de a le ajuta pe cele care doresc să îşi alinieze structurile instituţionale şi legale cu standardele europene.

Comisia lucrează în trei domenii principale: instituţiile democratice şi drepturile fundamentale; justiţie constituţională; alegeri electorale, referendumuri şi partide politice.

Aceasta are 59 de state membre, 47 din Europa şi încă 12 din toată lumea: Algeria, Brazilia, Chile, Israel, Kazahstan, Coreea de Sud, Kîrgîzstan, Maroc, Mexic, Peru, Tunisia şi SUA.

Comisia se întruneşte la Veneţia, iar membrii trimişi de către ţări sunt numiţi pentru patru ani. Secretariatul permanent este în Strasbourg, Franţa, la sediul Consiliului Europei.