Premium
Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a făcut un denunț la DNA pentru achiziția celor 100.000.000 de măști din pandemie care nu au fost niciodată folosite. Recent, procurorii au informat FACIAS că au început urmărirea penală în rem în urma acestui denunț.
„Statul român, prin Ministerul Economiei, condus la momentul respectiv de Virgil Popescu, a decis să combată specula de pe piața românească și a venit cu ideea de a achiziționa o cantitate uriașă de măști de protecție anti-Covid – 100.000.000. Pentru asta, a implicat și Compania Națională Romarm SA. Prețul plătit pentru numărul uriaș de măști a fost de 112.000.000 lei, peste 22 milioane de euro. Problema a apărut însă când statul român a trebuit să valorifice aceste măști, să justifice investiția.
Conform datelor obținute de FACIAS, doar 5% din întregul lot de măști a fost de fapt vândut, restul rămânând neutilizat sau fiind donate în final. Gestionarea deficitară a stocului a adus un prejudiciu uriaș statului român, valoarea totală a achiziției și a costurilor de transport și depozitare ridicându-se la aproximativ 30 de milioane de euro.
FACIAS a sesizat DNA având în vedere neregulile semnificative asociate cu această achiziție, care indică faptul că motivul oficial invocat, acela de a combate specula, nu a fost decât un pretext. Conform ultimei informări primite de către FACIAS de la DNA, dosarul penal constituit urmare a denunțului înregistrat de FACIAS a fost reunit cu dosarul penal nr. 151/P/2020.
Miza reală a achiziției de măști
Conform informațiilor din spațiul public dosarul 151/P/202 l-ar viza pe Directorul Romarm Gabriel Țuțu, cercetat de DNA sub control judiciar în dosarul măștilor neconforme din spitalele MApN. Gabriel Țuțu a fost reținut la sfârșitul lunii ianuarie de Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru achiziția de măști neconforme livrate MApN.
E din ce în ce mai clar că deși reprezentanții statului au invocat drept motiv combaterea speculei, realitatea este că un procent uriaș de 95% din măști nu au fost niciodată utilizate, miza reală a acestor achiziții fiind îmbogățirea unor funcționari publici și profitul unor companii private”, transmite FACIAS.
