Premium
Suedia trebuie să extrădeze ''terorişti'' dacă vrea să adere la NATO, a susţinut joi ministrul turc al justiţiei Bekir Bozdag, după anunţul, considerat dezamăgitor de către Ankara, cu privire la o primă extrădare către Turcia a unui cetăţean turc condamnat pentru fapte de drept comun, transmite France Presse, conform AGERPRES.
La scurt timp după Summitul NATO de la Madrid (28-30 iunie), Suedia şi Finlanda au ajuns la un acord cu Ankara; cele două ţări nordice şi-au exprimat sprijinul pentru Turcia în combaterea ameninţărilor la adresa securităţii sale naţionale şi au promis că vor facilita expulzarea suspecţilor urmăriţi de autorităţile turce.
Ulterior, Turcia le-a prezentat celor două ţări nordice cereri de extrădare pentru 33 de persoane, majoritatea considerate ''terorişti'' de către Ankara.
''Noi nu am primit niciun răspuns cu privire la extrădarea membrilor FETO (acronimul pe care Ankara îl utilizează pentru desemnarea mişcării imamului Fethullah Gülen, care trăieşte în exil în SUA şi este acuzat de Turcia de organizarea puciului eşuat din iulie 2016), ai PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan) şi ai altor organizaţii teroriste'', a afirmat ministrul turc.
Numele lui Okan Kale - primul cetăţean turc în cazul căruia cererea de extrădare a fost acceptată de Suedia - figurează pe lista cu 33 de nume publicată de media turce la finalul lunii iunie. Kale a fost condamnat pentru escrocherie.
La Summitul NATO de la Madrid, Finlanda şi Suedia au fost invitate oficial să devină membre ale NATO, după ce pe 18 mai cele două ţări au prezentat cererea oficială de aderare la organizaţie. Semnarea protocoalelor de aderare a celor două ţări nordice de către cele 30 de state membre NATO a avut loc la Bruxelles, în 5 iulie.
În mod tradiţional neutre, Finlanda şi Suedia au decis să adere la NATO ca reacţie la agresiunea militară neprovocată şi nejustificată lansată de Rusia contra Ucrainei pe 24 februarie. Finlanda şi Rusia au o frontieră terestră comună cu o lungime de 1.340 de kilometri.
