Vineri, Ministerul turc de Externe a emis o declarație în care a calificat deciziile luate împotriva Ankarei la summitul UE din 23-24 iunie de la Bruxelles drept tendențioase și neconforme cu realitatea.
"Poziția care a fost afișată față de țara noastră la summitul UE este regretabilă", se arată în comunicat. "Deciziile luate cu privire la aceasta sunt părtinitoare, lipsite de perspectivă și lipsite de contact cu realitatea", se arată în poziția MAE turc.
Ministerul turc de Externe, în special, a calificat drept inacceptabile încercările UE "de a legitima tezele care contrazic legea și tezele maximaliste în ceea ce privește Mediterana de Est și Marea Egee", ceea ce înseamnă că la Bruxelles au luat partea Greciei în chestiunile privind reglementarea în Cipru, frontierele maritime și aeriene, insulele disputate din bazinul Mării Egee și militarizarea acestora. "Aceste decizii nu numai că nu contribuie la soluționarea problemei, dar dăunează și stabilității regionale", a declarat Ministerul turc de Externe într-un comunicat.
În același timp, Ankara ar fi salutat statutul Ucrainei și al Republicii Moldova de candidați la UE, dar consideră ciudat faptul că Uniunea nu a început aceleași negocieri cu Albania, Macedonia și nu oferă Bosniei statutul de candidat la statutul de membru cu drepturi depline, ceea ce este în interesul întregii regiuni.
Relațiile dintre Turcia și Grecia, membră a UE, au escaladat după ce premierul grec Kyriakos Mitsotakis a efectuat o vizită în Statele Unite în luna mai, în timpul căreia a cerut insistent să nu se vândă avioane de luptă americane F-16 către Ankara. Președintele Erdogan a răspuns spunând că Mitsotakis "nu mai există" pentru el. În urma acestui fapt, Ankara s-a retras din acordul privind organizarea de reuniuni ale Consiliului strategic bilateral la nivel înalt.
În ultimele zile, autoritățile turce au cerut în mod repetat Greciei să renunțe la politica de militarizare a insulelor din Marea Egee, amenințând cu măsuri de retorsiune. Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a declarat că Turcia ar putea iniția o discuție în cadrul ONU privind suveranitatea insulelor disputate dacă Grecia nu încetează să încalce statutul de demilitarizare a acestora. Ankara consideră că acțiunile Atenei contravin acordurilor de pace de la Lausanne (1923) și Paris (1947), potrivit cărora Grecia a primit un grup de insule și nu trebuie să amplaseze baze și arme pe ele.