Premium
Întâlnirea pe care secretarul de stat american, Antony Blinken, a avut-o cu omologul său turc, Hakan Fidan, la Ankara, se pare că a oferit prea puţin spaţiu de a ajunge la o înţelegere, în cadrul unei vizite care s-a anunţat dificilă încă de la început, fiind dinamitată de decizia lui Recep Tayyip Erdoğan de a-l trata cu indiferenţă pe șeful diplomației SUA. În timp ce Blinken se afla la întâlnirea tête-à-tête cu Fidan, care a durat două ore și 40 de minute, Erdoğan a mers într-o zonă de la graniţa de nord-est a Turciei pentru a inspecta nişte proiecte de dezvoltare, o mișcare interpretată drept o „sfidare” de către presa internațională în timp ce atât în Palatul Alb al lui Erdoğan, cât și pe străzile Turciei „fierbe” furia împotriva Israelului și a SUA.
După întâlnirile dificile avute în weekend cu liderii arabi din Iordania, Irak și Cisiordania, Blinken a mers în vizită la Ankara cu „misiunea principală de a câștiga mai mult timp [pentru Israel]. Iar turcii știau asta, de aici și primirea rece pe care i-au rezervat-o”, după cum a declarat Tamer Qarmout, profesor de politici publice la Doha Institute for Graduate Studies.
Ce a cerut Blinken la întâlnirea cu Fidan, ce cere Ankara
Întâlnirea Blinken-Fidan s-a încheiat fără o conferință de presă comună. Potrivit Al Jazeera, „partea americană a încercat să-i convingă pe oficialii turci să facă mai multe presiuni asupra Hamas pentru eliberarea ostaticilor, dar poziția Turciei a fost clară: ei au spus că eliberarea de prizonieri ar trebui să se realizeze reciproc, Hamas să elibereze ostatici, iar Israel să elibereze prizonieri palestinieni". Potrivit aceleiași rețele de televiziune, Turcia a cerut o încetare necondiționată a focului și un mecanism internațional care să supravegheze această încetare. În plus, Ankara îşi revendică rolul de țară garant. Blinken însă nu a folosit termenul de armistițiu în contactele sale cu Fidan, ci a vorbit despre pauze umanitare, pe care partea turcă le-a considerat insuficiente.
Manifestație antiamericană în fața Ministerului de Externe al Turciei
În același timp, un grup de protestatari, membri ai unei organizații turce de tineret, a scandat în faţa Ministerului turc de Externe lozinci anti-americane, inclusiv „Blinken, ucigaşule, pleacă din Turcia”, potrivit agenției de presă Anadolu. Deși demonstrația a fost relativ mică, ea a indicat dorința conducerii turce de a permite exprimarea publică a sentimentelor antiamericane ale opiniei publice turceşti, comentează Anadolu.
De altfel, vizita lui Blinken la Ankara a fost precedată de o demonstrație în fața bazei aeriene Incirlik din sud-estul Turciei, unde sunt găzduite forțe americane. Demonstrația a fost organizată de același ONG turcesc care a încercat să spargă în 2010 blocada navală israeliană asupra Fâșiei Gaza prin trimiterea a trei nave. În ciuda asigurărilor că mitingul va fi pașnic, poliția a trebuit să facă uz de gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a dispersa mulțimea care a încercat să ia cu asalt baza aeriană.
Declarațiile lui Blinken pe aeroportul din Ankara
După întâlnirea sa cu Fidan, şeful diplomației americane a făcut declarații pe aeroportul din Ankara. „Continuăm să lucrăm”, a spus Blinken, subliniind că „suntem conștienți de îngrijorările existente aici. În Gaza, vedem costul teribil. Vedem costul pentru civilii nevinovați. Suntem în contact cu israelienii. Am vorbit despre măsurile care pot reduce pierderile în rândul civililor”.
Secretarul de stat american a mai spus că în zilele următoare vor fi întreprinși pași importanți pentru a asigura sosirea unor cantități mari de ajutor în Gaza. „Lucrăm la detalii în fiecare zi. Facem eforturi mari pentru ajutorul umanitar”, a subliniat el. „Faptul că acest conflict nu s-a extins în regiune este, de asemenea, un succes”, a spus Blinken, printre altele, menționând că s-au purtat discuții importante cu țările din regiune pentru crearea condițiilor de a se face dreptate și pace. El s-a referit, de asemenea, la problema ostaticilor, pe care a descris-o drept critică, spunând că „ne concentrăm intens asupra ei”.
„Am fost clari în ceea ce priveşte violența extremistă. Israelienii au făcut promisiuni, vom urmări îndeaproape”, a spus în încheiere secretarul de stat al SUA.
Referindu-se și la problema aderării Suediei la NATO, Antony Blinken a caracterizat drept important faptul că președintele Erdoğan a trimis protocolul de aderare la Adunarea Națională pentru ratificare. „Cred că Suedia se va alătura NATO. Şi Turcia este de aceeași părere”, a spus el.
De la Ankara secretarul de stat american a plecat spre Tokyo.
Blinken a părăsit Ankara „cu mâinile goale”
Întâlnirea dintre Blinken şi Fidan cu siguranță nu a contribuit la dezvoltarea unor sentimente mai cordiale ale conducerii turce sau ale opiniei publice turce față de Washington. Ba chiar, ziarul pro-guvernamental Yeni Safak a publicat un videoclip pe marginea căruia a comentat că Fidan a evitat cu răceală o încercare a omologului său american de a-l îmbrățișa la începutul întâlnirii lor.
Erdoğan cere cu insistenţă încetarea focului aici și acum, a condamnat Israelul pentru operațiunile și bombardamentele din Fâșia Gaza și pretinde ca SUA și alte mari puteri să înceapă discuții menite să găsească o soluție permanentă pentru problema palestiniană după încheierea războiului. La sfârșitul lunii trecute, președintele turc a organizat un mare miting în care acuza Occidentul că este „principalul responsabil pentru masacrul din Gaza”.
Puncte de fricțiune în relațiile SUA-Turcia
Climatul din relațiile SUA-Turcia era tensionat încă dinainte de războiul Israel-Hamas, cele două țări confruntându-se cu o serie de probleme de politică externă, de la NATO până la Irak.
Ankara este nemulţumită din cauza întârzierii aprobării de către Congres a acordului de vânzare a 40 de aeronave F16 către Turcia, în timp ce Washingtonul așteaptă ratificarea aderării Suediei la NATO de către parlamentul turc.
În același timp, SUA au intensificat sancțiunile împotriva entităților care ajută Turcia să evite sancțiunile occidentale și să importe mărfuri legate de războiul din Ucraina. Turcia, la rândul ei, este supărată de sprijinul SUA pentru milițiile kurde – aliați ai SUA în războiul împotriva ISIS, miliţii pe care le vede drept o ramură a PKK.
Turcia revendică un rol de mediator în problema palestiniană
Și în timp ce războiul Israel-Hamas continuă, Erdoğan încearcă să afirme Turcia drept un mediator în direcţia încetării războiului, dar și a demarării acţiunilor care vor duce la crearea unui stat palestinian independent.
Președintele turc a declarat că Ankara „lucrează în culise” cu aliații regionali pentru o încetare a focului și pentru a asigura un flux continuu de ajutor umanitar în Fâșia Gaza. „Prioritatea noastră este să punem în aplicare rapid un armistiţiu umanitar”, a spus el duminică, adăugând că Turcia lucrează la „noi mecanisme care vor garanta securitatea tuturor, indiferent dacă sunt musulmani, creștini sau evrei”.
Sursa: Revista Presei Rador Radio România
