Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Turcia, pe marginea prăpastiei. Analiştii nu sunt optimişti

reuters
Erdogan

În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză din Ziarul Financiar pe tema problemelor cu care se confruntă economia Turciei pe fondul politicilor economice controversate ale preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan.

Ziarul Financiar:

Pe măsură ce creşterea dobânzilor în SUA şi încetinirea economiilor din UE şi Japonia fac dolarul mai atrăgător şi mai puternic, monedele pieţelor emergente se îndreaptă spre un an distrugător.
Una dintre cele mai instabile dintre acestea, lira turcească, se prăbuşeşte,  scoţând la lumină vulnerabilităţile uneia dintre cele mai dinamice economii emergente şi pericolele pe care le aduc politicile economice ale preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan.
Criticii preşedintelui vorbesc deja de venirea unei crize care pândeşte de mult timp economia turcă.
Turcia este o ţară membră a NATO, un jucător-cheie în jocurile geopolitice de la Marea Neagră şi din Orientul Mijlociu, o ţară care poate ajuta Europa în criza refugiaţilor sau, din contră, poate complica aceste probleme şi, mai nou, o economie ale cărei costuri de finanţare sunt mai mari decât cele ale Senegalului, o economie de 60 de ori mai mică şi cu rating mai slab.
De la începutul anului, lira turcească s-a depreciat cu peste 17% în raport cu dolarul şi cu 70% în ultimii zece ani. În 2008, o liră putea fi cumpărată cu 75 de cenţi. Acum, o liră costă 22 de cenţi. Ieri, lira s-a dus în jos cu 18%.
Căderea monedei reflectă, pe lângă riscurile activelor turceşti, neliniştea investitorilor după ce Erdogan a spus că vrea un control mai mare asupra politicii monetare. Acest control îl va obţine probabil după alegerile pentru preşedinte şi parlament din 24 iunie.
„Politica monetară din Turcia este de mult timp obiectul presiunilor politice, însă o ameninţare explicită privind limitarea independenţei băncii centrale creşte riscurile pentru eficienţa politicii“, explică analiştii de la Fitch Ratings. Erdogan urmăreşte o politică agresivă de creştere economică alimentată de creditare şi de aceea pune presiuni pe banca centrală să ţină dobânzile cât mai jos.
Însă odată cu deprecierea lirei se duce în jos şi puterea de cumpărare a turcilor. (Mai multe detalii AICI)

Adevarul:

Puţinii oameni lucizi din guvernarea Dragnea încep să recunoască public că s-a terminat cu creşterea economică bazată pe consum şi este nevoie urgentă de pornirea motorului investiţiilor. Vicepremierul Viorel Ştefan şi Cristian Socol, ultimul în mai mare măsură, s-au exprimat în acest sens. Din păcate pentru România, speranţa relansării marilor lucrări de investiţii este iluzorie. De ce?
Guvernarea PSD nu are resursele intelectuale, administrative şi financiare pentru aşa ceva.Asta e problema pe care PSD nu poate să o rezolve.
Programul populist al PSD s-a bazat pe creşterea masivă a salariilor din sectorul bugetar, fără nicio legătură cu eficienţa economică. Au crescut salariile, pentru unii mai mult, pentru alţii mai puţin. PSD nu s-a preocupat niciun moment să reformeze administraţia simultan cu creşterea salarizării. Rezultatul nu a întârziat, dezechilibrarea economiei în favoarea sectorului bugetar şi debalansarea periculoasă a raportului venituri-cheltuieli în bugetul statului.
Una dintre soluţiile contabile a fost mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat ceea ce a adus un surplus bugetului asigurărilor de stat. Dar nu suficient.
A mai rămas sechestrarea contribuţiilor la Pilonul II de pensii. Foamea de bani este atât de mare încât o asemenea măsură devine obligatorie pentru guvernanţi. Dar, la fel ca în cazul mutării contribuţiilor, nu rezolvă problema de fond.
Scăderea creşterii economice, un fenomen care a început de la sfârşitul anului trecut, nu poate fi oprită decât prin investiţii. Creşterea pe consum a produs plusul economiei de aproape 7% în 2017, dar cu ce costuri! Creşterea deficitului comercial, creşterea inflaţiei, creşterea dobânzilor, creşterea datoriei externe! Practic, trăim în contul banilor pe care îi vom plăti în viitor! (Mai multe detalii AICI)

RFI:

Evoluţia scenei politice italiene suscită nelinişte la Bruxelles şi în majoritatea capitalelor europene. Franţa în special constată că propunerile pe care le-a avansat în materie de construcţie europeană, prin vocea şi dinamismul preşedintelui Emmanuel Macron, ar putea fi frînate de noua coaliţie guvernamentală din Italia.
"Emmanuel Macron se dorea arhitect al Europei, dar s-ar putea să fie obligat, ca şi predecesorii săi, să accepte doar rolul de pompier în faţa unor noi crize." Iată o frază care sintetizează neliniştile Parisului, frază pronunţată de un specialist în chestiunile europene, universitarul Yves Bertoncini, citat de cotidianul Le Monde.
Aflat, pe data de 17 mai, la Sofia, pentru summit-ul european legat de Balcani, şeful statului francez a comentat în felul următor coaliţia populiştilor de stînga cu populiştii de dreapta din Italia: "Trebuie să acceptăm ceea ce decid popoarele". Si tot el a adăugat: "Franţa va face tot ce îi stă în putinţă pentru a coopera cu partenerii şi prietenii săi."
Ceva mai vehement a fost ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire, care declara următoarele pe data de 20 mai, pe postul de radio Europe 1: "Dacă noul guvern italian îşi asumă riscul de a nu-şi respecta angajamentele privind datoria publică şi deficitul, precum şi în ce priveşte asanarea sistemului bancar, întreaga stabilitate financiară a zonei euro va fi ameninţată." Avertisment care a primit următoarea replică de la Matteo Salvini: "Francezii să se ocupe de Franţa şi să nu-şi bage nasul în afacerile altora".
Un răspuns care ar putea poate să mulţumească electoratul populist din Italia, dar în nici un caz pe pro-europenii (din ce în ce mai puţini dar totuşi majoritari) din Uniunea Europeană. După ieşirea Marii Britanii din Uniune, după criza catalană, după succesul electoral al unor partide populiste şi de extremă dreapta în ţări precum Germania, Austria sau Olanda, după fronda deschisă a unor ţări din Europa centrală şi de răsărit faţă de politica migratorie a Bruxelles-ului, ceea ce se întîmplă în prezent în Italia înseamnă un salt în necunoscut. Un salt periculos pentru edificiul european. (Mai multe detalii AICI)

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.