Publicația britanică „The Spectator” susține că Ucraina se îndreaptă spre o prăbușire militară iminentă din cauza lipsei de resurse financiare și a stocurilor insuficiente de rachete Patriot. Pentru a înțelege cât din această afirmație reprezintă o realitate cruntă și care sunt factorii ce pot schimba ecuația de pe front, publicația „Adevărul” a apelat la expertiza generalului (r.) Dorin Toma.
Ucraina riscă să piardă războiul împotriva Federației Ruse în lipsa unei schimbări majore în perioada imediat următoare. Avertismentul vine din partea jurnaliștilor de la The Spectator, care enumeră principalele cauze ale acestui scenariu: obiectivele de război ale lui Vladimir Putin au rămas neschimbate din 2022, „eliberarea” Donbasului, demilitarizarea și „denazificarea” Ucrainei. În plus, SUA nu au un nou plan de pace, iar Kievul se confruntă cu o lipsă acută de resurse- bani, oameni și interceptori Patriot , pe fundalul unei crize fiscale iminente și al modernizării dronelor și rachetelor rusești.
În fine, atacurile asupra orașelor și infrastructurii sunt din ce în ce mai devastatoare, iar aici The Spectator citează un consilier al președintelui Volodimir Zelenski, care spune că „atacul a devenit mai puternic decât apărarea” și că Ucraina nu va avea suficiente rachete să-și protezeze orașele iarna aceasta. Astfel, britanicii concluzionează că Ucraina se îndreaptă spre un colaps militar și politic treptat. „Adevărul” apelează la expertiza generalului (r.) Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO în perioada 2022-2025, pentru a afla dacă înfrângerea Kievului este inevitabilă și ce soluții ar exista pentru a preveni acest lucru.
În opinia sa, este prematur să se vină cu verdicte, deși direcția pe care o urmează războiul nu este cea sperată.
„Este foarte greu să anticipăm pe termen mediu și lung cum va evolua războiul. Politic, după așa-zisele alegeri din Rusia pentru Duma de Stat, Parlamentul Federației Ruse, probabil regimul va ieși întărit. Economic, Rusia se pare că încă dispune de resursele necesare pentru a continua războiul. Inclusiv cu sprijinul unor state europene care importă energie din Rusia”, spune generalul Dorin Toma.
Evaluarea riscurilor militare: vulnerabilitățile apărării și noile tehnologii rusești
Lipsa interceptorilor este o altă problemă care apasă asupra apărării tot mai istovite a Ucrainei.
„Militar, este foarte probabilă decretarea unei mobilizări, mai mult sau mai puțin parțială. Tehnologic, noile drone Geran 4 și 5 cu propulsie cu reacție sau noile rachete de croazieră reprezintă o amenințare permanentă iar posibilitățile de combatere ucrainiene sunt încă limitate. Producția rachetelor balistice crește iar lipsa acută a interceptorilor Patriot reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru Ucraina”, mai spune el.
În același timp, după o serie de erori, rușii ar fi tras concluziile potrivite, iar resursele uriașe ale acestei țări au fost mobilizate pentru dezvoltarea unor proiecte care vor ajuta și mai mult Moscova.
„Încet, încet, Rusia își dezvoltă și începe să desfășoare constelația de sateliți de comunicații Rassvet, varianta rusească a Starlink. Acum ceva timp a trecut oarecum neobservată știrea privind numirea noilor comandanți ruși, ofițeri cu mare experiență, adepți ai utilizării tehnologiei pe scară largă. Concomitent sunt reorganizate structurile responsabile de sistemele fără pilot”, mai afirmă generalul.
Vulnerabilitățile interne ale Ucrainei: corupția, finanțarea și reziliența populației
În ciuda unor sancțiuni fără precedent la care a fost supusă, Federația Rusă nu a suferit căderea economică pe care o anticipau unii analiști occidentali. Acest lucru, coroborat cu propaganda dusă de serviciile aflate în slujba lui Vladimir Putin fac ca populația să îl susțină în continuare, în principiu, pe dictatorul rus.
„Deocamdată, se pare că populația din marile centre urbane din Rusia este controlată eficient de organele de represiune”, amintește generalul.
În același timp, Ucraina este slăbită, iar ultimele scandaluri de corupție au zdruncinat mult încrederea ucrainenilor în propriile autorități. Astfel, după un timp în care populația a fost unită în jurul lui Zelenski și a armatei, apar primele semne de nemulțumire. Nu în ultimul rând, nu este previzibil cât vor mai putea țările din Vest să direcționeze resurse importante pentru a finanța Ucraina.
„În Ucraina, în ultimul timp, clasa politică a fost zguduită de scandaluri de corupție la cel mai înalt nivel. Economic, Ucraina se bazează pe resursele financiare furnizate de statele europene. Întrebarea care se poate pune este dacă pe termen mediu și lung, având în vedere potențialele evoluții politice în importante state europene, va mai exista disponibilitatea de a asigura aceste resurse. Iar știrile despre cazurile de corupție nu ajută în niciun fel.”
Există însă și câteva vești bune din Ucraina, consideră generalul: „Militar, capacitatea de a inova rămâne ridicată însă adaptarea, perfecționarea noilor sisteme de armament pentru combaterea amenințărilor aeriene, de la drone interceptoare până la programul FREYA pentru dezvoltarea unei capacități de apărare împotriva rachetelor balistice rusești, necesită timp.”
În schimb, mai spune el, nu este încă rezolvată problema recrutării în armata ucraineană, cu potențiale consecințe dramatice.
„Moralul populației ucrainiene este încă ridicat, însă în această iarnă, ca urmare a atacurilor rusești asupra infrastructurii critice, energetice, deja afectată, atacuri care se vor intensifica, reziliența societății poate scădea”, punctează generalul NATO.
Miza campaniei din 2027 și perspectiva prelungită a unui acord de pace
Anul viitor ar putea fi decisiv pentru soarta războiului. În același timp, există speranțe că ar putea avea loc și o încetare a focului.
„Este foarte important cât de bine pregătiți vor fi cei doi beligeranți pentru campania militară din primăvara anului viitor. În funcție de cum va decurge campania militară din 2027, vom putea spune că există speranțe pentru o încetare a focului, armistițiu. Încheierea unui acord de pace este o altă discuție. Probabil că negocierile vor dura ani de zile. Nici astăzi, după al doilea război mondial, nu există un tratat de pace între Rusia și Japonia. Mai sunt și alte exemple”, adaugă el.
Bătălia pentru centura fortificată a Donbasului și importanța factorului uman
Unul dintre marile pericole ar fi dacă Ucraina ar pierde principalul său sistem defensiv de pe linia frontului. Este vorba despre pierderea centurii fortificate, adică orașele - fortăreață care i-au ținut până acum pe loc pe ruși sau le-au încetinint înaintarea.
„Efectul strategic ar putea fi aproape la fel de important ca cel tactic. Pierderea Slovianskului și Kramatorskului ar permite Moscovei să considere cucerirea Donbas-ului ca pe un obiectiv realizabil și să o prezinte ca pe o victorie majoră. S-ar elibera ulterior forțe pentru alte direcții și ar deveni posibil ca armata rusă să obțină libertate de acțiune mai mare pentru a avansa spre vest, către regiunea Dnipropetrovsk”, mai arată generalul Toma.
Armata ucraineană are, probabil, organizată apărarea eșalonată, în adâncime, consideră acesta. Totuși, riscurile sunt uriașe.
„Problema principală pentru Ucraina n-ar fi pierderea orașelor în sine, ci modul în care s-ar produce această pierdere. O retragere organizată către poziții de apărare pregătite este cu totul diferită de o rupere a frontului în care unitățile sunt amenințate cu încercuirea și își pierd coeziunea. În al doilea caz, efectul poate fi catastrofal. Probabil că anul viitor se va încerca o acțiune decisivă pentru cucerirea acestei centuri fortificate. Va rezista apărarea ucraineană? Cred că decisiv va fi nu neapărat aspectul tehnologic ci cel uman. Dacă Ucraina reușește să mobilizeze suficienți militari, să organizeze o apărare activă, executând contraatacuri așa cum de pildă se întâmplă acum în nordul centurii fortificate pe direcția Lyman, limitând libertatea de acțiune a armatei ruse, sunt șanse ca acest aliniament de apărare să fie menținut”, subliniază generalul Dorin Toma.
Măsurile Occidentului și pârghiile economice oferite de administrația Trump
El explică și ce pot face țările occidentale, inclusiv România, pentru a sprijini Ucraina: „Singurul lucru pe care îl pot face statele participante la formatul Ramstein este să continue să asigure resurse financiare și sisteme de armament, echipamente militare, informații esențiale armatei ucrainiene. Însă acțiunile hibride ale Rusiei, executate pe teritoriul statelor europene, tocmai acest lucru vizează. Erodarea sprijinului populației europene pentru susținerea Ucrainei.”
O veste bună vine de la Donald Trump, care a decis noi sancțiuni împotriva Moscovei, mai afirmă el.
„Sancțiunile economice europene nu știu în ce măsură sunt eficiente. O doză de optimism o reprezintă promulgarea de către președintele Trump a legii de sancționare a Rusiei și Iranului. Legea îi oferă președintelui SUA autoritatea de a impune tarife de până la 100% asupra importurilor provenite din țările care cumpără petrol și gaze naturale rusești. China și India sunt cele mai expuse acestor măsuri. Poate fi un instrument suplimentar de presiune asupra Rusiei pentru a accepta începerea negocierilor pentru încheierea unui armistițiu”, conchide generalul Dorin Toma.
Comentează