Ucraina este sigură de angajamentele asumate de noua administraţie americană cu privire la conflictul armat dintre forţele Kievului şi cele ale separatiştilor din estul ţării, susţinuţi de Moscova, a declarat joi, pentru AFP, şeful diplomaţiei ucrainene Pavlo Klimkin. Klimkin a spus, de asemenea, că Parisul va rămâne un 'partener-cheie' al Ucrainei în Europa, indiferent de rezultatele alegerilor prezidenţiale de la 7 mai din Franţa.
'SUA au o poziţie foarte clară atât asupra peninsulei Crimeea, cât şi asupra Donbasului (regiune din estul Ucrainei). Orice speculaţie referitoare la schimbarea poziţiei americane în ceea ce priveşte agresiunea rusă împotriva Ucrainei este nejustificată', a declarat Klimkin, după ce a avut o serie de întrevederi, luni şi marţi, în SUA, inclusiv cu noul său omolog Rex Tillerson. Ministrul ucrainean a declarat că a primit 'asigurări foarte clare' că orice viitoare discuţie între Washington şi Moscova cu privire la dezarmarea nucleară, Siria sau alte probleme 'nu se va face în detrimentul Ucrainei'.
Noul preşedinte american Donald Trump a promis iniţial o apropiere de Moscova, alimentând îngrijorări în Europa, mai ales în Est, înainte ca echipa sa să se arate mult mai rezervată. În februarie, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Sean Spicer, chiar i-a cerut Rusiei să restituie Ucrainei peninsula Crimeea, anexată în 2014, pentru a putea beneficia de ridicarea sancţiunilor americane. 'Cred că indiferent care va fi rezultatul viitoarelor alegeri, Franţa va rămâne un aliat şi un partener-cheie pentru Ucraina', a adăugat Klimkin, refuzând să facă speculaţii cu privire la eventuala victorie a unui candidat prorus cum este Marine Le Pen, preşedinta partidului francez de extremă dreapta Frontul Naţional.
Ucraina are nevoie de 'solidaritate europeană şi transatlantică' în faţa Rusiei, iar poziţia Franţei este din acest punct de vedere 'foarte importantă', a subliniat ministrul, la finalul unei întrevederi cu omologul său francez Jean-Marc Ayrault. 'Tactica rusă este de a supralicita (...) pentru a utiliza acest lucru ca pârghie în negocierile viitoare în 'format Normandia' (Rusia, Ucraina, Franţa, Germania) şi desigur cu administraţia americană', a declarat Klimkin. La doi ani după acordurile de pace de la Minsk, negociate sub egida Parisului şi Berlinului, în februarie 2015, războiul continuă în estul Ucrainei, unde aproape 10.000 de persoane au fost ucise de la începutul conflictului, în aprilie 2014. De la începutul lunii februarie, un nou val de violenţe a cauzat moartea a circa 30 de civili şi militari. De asemenea, Rusia a anunţat că va recunoaşte de acum încolo paşapoartele emise de separatiştii proruşi, spre marea nemulţumire a Kievului, conform Agerpres.
Pavlo Klimkin a reiterat de asemenea dorinţa ţării sale de a găzdui arme defensive ale Occidentului, în special echipamente electronice şi de comunicare, pentru a face mai bine faţă ameninţărilor. 'Este important să găzduim arme defensive. Acestea nu au menirea de a fi utilizate pentru o operaţiune ofensivă, ci vor modifica în mod substanţial situaţia pentru cei care ar putea să ne atace', a subliniat Klimkin.
Comentează