DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Drama refugiaților rromi din Ucraina. Hăituiți și fugăriți prin Europa, nedoriți de nimeni

The Guardian
refugiati rromi ucraina

În gara din Praga, sute de persoane de etnie romă s-au strâns pe un peron aglomerat unde se văd nevoiți să își facă veacul de când s-au alăturat milioanelor de alți ucraineni care au fugit de invazia rusă, scrie The Guardian. Spre deosebire de ceilalți refugiați care au primit deja vize, aceste familii nu au unde să meargă și nimeni nu îi vrea.

În gara centrală din Praga viața pare să decurgă normal sub cerul însorit de primăvară, în timp ce grupurile de turiști au început din nou să apară după o perioadă lungă de absență din cauza restricțiilor din timpul pandemiei de Covid-19.

Pe unul dintre peroane, doi turiști germani se uită curioși la statuia lui Sir Nicholas Winton, britanicul care a ajutat 669 de copii, majoritatea evrei, să scape din Cehoslovacia ocupată de naziști la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.

La doar câțiva metri distanță, sute de persoane de etnie romă s-au strâns în singurul loc în care le este permis să stea de când s-au alăturat milioanelor de alți ucraineni care au fugit de invazia rusă.

Unii dintre refugiați sunt blocați în gară de 10 zile

În dimineața în care jurnaliștii de la The Guardian i-au vizitat, doi băieți se jucau nesupravegheați în apropiere de capătul peronului. Lângă ei, tânăra lor mamă dormea întinsă pe o pătură în timp ce bebelușul ei se urca pe ea.

Întreaga scenă era reprezentativă pentru criza din ultimele săptămâni în care sute de refugiați de etnie romă au ajuns să trăiască pe peroane, în condiții periculos de nesanitare, și într-un tren de dormit improvizat care staționează în gară doar între orele 9 seara și 5 dimineața.

Peste 500 de persoane se înghesuie în fiecare noapte în încăperi care au fost construite pentru a găzdui maxim 260 de oameni pentru o singură noapte. Unii dintre refugiați au rămas blocați în gară până la 10 zile.

Voluntarii care oferă asistență spun că se simt obosiți și copleșiți. „Asta este cea mai importantă problemă din Republica Cehă”, a spus Geti Mubeenova, coordonatorul de criză al Organizației pentru Ajutorarea Refugiaților (OAR).

Împreună cu alte grupuri de voluntari care oferă asistență în gară, OAR plănuiește să își încheie activitatea în acest loc la finalul lunii pentru a face presiune pe guvern să pună la dispoziția refugiaților locuri de cazare mai decente.

„Ne întindem pe podea ca niște câini”

Mulți dintre refugiați așteaptă ca autoritățile cehe să ia o hotărâre cu privire la statutul lor și vor să afle dacă au dreptul la un loc de cazare permanent. Alții sunt într-o situație și mai gravă.

Au încercat să se înregistreze ca refugiați, dar nu au fost acceptați și nu au primit niciun document care să explice motivul pentru care au fost refuzați, spune Zanna, o adolescentă din Kiev și mamă a trei copii care spune că a ajuns la Praga cu familia ei cu patru zile în urmă.

„Am venit aici în căutarea unui loc în care să stăm, dar în schimb [trebuie să] ne întindem pe podea ca niște câini”, a povestit Zanna. „Suntem obosiți și nu mai avem deloc energie. Nu mai am nicio speranță”.

Povestea Zannei este tipică pentru mulți dintre refugiații de etnie romă din Ucraina, spun asistenții sociali. De când Vladimir Putin a declanșat invadarea Ucrainei pe 24 februarie, Cehia a emis în jur de 350.000 de vize temporare de protecție pentru refugiați.

Mulți dintre refugiații romi au avut o altă soartă, alimentată de discriminarea cu care comunitatea romă este întâmpinată în multe locuri din Cehia și din țările vecine, potrivit Mubeenovei.

O parte dintre romii care au plecat spre Germania s-au întors în Cehia, unii dintre ei spunând mai apoi că poliția din Dresda nu i-a lăsat să coboare din tren.

Viktor Orban le-a oferit cetățenie, iar acum nu mai pot beneficia de statutul de refugiați

Oficialii cehi spun că mulți dintre refugiații romi nu pot primi statut de refugiați pentru că sunt cetățeni UE cu naționalitate dublă ucraineano-maghiară, mulțumită unei legi adoptate în 2011 de premierul Ungariei, Viktor Orban, care le-a oferit cetățenie etnicilor unguri care trăiesc în regiunea Transcarpatia a Ucrainei.

Faptul că dețin cetățenie UE îi protejează împotriva deportărilor, potrivit regulilor Schengen, și beneficiază de libertate de circulație între statele membre. Însă, există riscul de a rămâne în limbo pentru că țările europene nu sunt obligate să le acorde cazare.

O parte dintre romii care au plecat spre Germania s-au întors în Cehia, unii dintre ei spunând mai apoi că poliția din Dresda nu i-a lăsat să coboare din tren.

Mubeenova spune că doar o cincime dintre refugiații care dorm acum în gara din Praga au cetățenie maghiară. „Am participat la întâlniri cu reprezentanții primăriei, poliției și așa mai departe și am observat cum se schimbă povestea – oamenii nu mai vorbesc despre refugiați și au început să-i numească 'migranți economici' și 'turiști ai ajutorului social'.”

„Reprezentanții mi-au spus că [refugiații] nu au documentele necesare pentru a cere protecție, dar de multe ori nici nu le este permis să aplice, iar asta nu este legal”, a explicat Mubeenova.

Criza refugiaților și „turismul social”

Ministrul ceh de interne, Vit Rakusan, a spus că fluxul de romi este legat de crima organizată și a vorbit despre nevoia de a combate „turismul social”.

Situația din ce în ce mai gravă din gară a provocat apariția varicelei, rujeolei, hepatitei, a păduchilor, scabiei și a tuberculozei – toate problemele de sănătate fiind consemnate de studenții de la medicină care lucrează ca voluntari.

Restricțiile de igienă interzic distribuirea de produse gătite, iar în absența lor, mulți dintre refugiați pleacă în timpul zilei spre centrul orașului, acolo unde unii din ei încep să cerșească.

În mijlocul haosului, însă, povestea unuia dintre refugiați are un final fericit. Heorhii Stan, un bărbat uscățiv de 37 de ani, care a fugit din Odesa, se pregătea să plece la Viena cu cei patru copii ai săi pentru a se reuni cu soția sa după ce a primit statutul de refugiat în Cehia.

Sentimentul său de alinare a fost încă și mai pronunțat după cele patru nopți pe care le-a petrecut în gara din Praga, o experiență pe care Stan a descris-o ca fiind „grea și disperată”.

După primirea veștii mult-așteptate, Stan și familia sa au fost duși într-o tabără de refugiați din pădurea Boemiei ocupată în special de romi. „Vreau să mă integrez aici și să mă asigur că ai mei copii se duc la școală”, a spus Stan. „Și vreau să lucrez.”

Urmărește-ne:
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.