Kremlinul caută un acord de pace cuprinzător care ar impune, printre altele, retragerea completă a Kievului din regiunile estice Donețk și Luhansk în schimbul angajamentului Rusiei de a îngheța liniile frontului din regiunile sudice Herson și Zaporojie, a relatat duminică Reuters, citând surse familiare cu discuțiile de vineri din Alaska, scrie energypress.gr.
Cu câteva zile înainte de întâlnirea sa cu liderul rus Vladimir Putin, președintele american Donald Trump identificase deja așa-numitul „schimb de teritorii” drept o condiție pentru pace, potrivit BBC, provocând incertitudine și speculații în rândul ucrainenilor cu privire la posibilitatea ca Kievului să i se ofere o parte din Federația Rusă în schimbul teritoriului ocupat violent în Ucraina.
Acum, însă, se pare că Trump va face presiuni asupra lui Zelenski să cedeze întregul teritoriu al regiunilor Donețk și Luhansk în schimbul faptului ca Moscova să nu continue să facă progrese pe front.
Regiunea Luhansk se află deja sub controlul forțelor rusești. În regiunea Donețk, ucrainenii controlează încă aproximativ treizeci la sută din teritoriu, inclusiv mai multe orașe și fortificații importante. Cele două regiuni formează împreună Donbasul, care este bogat în resurse minerale și este esențial pentru industria grea și economia țării.
Cărbune și minerale rare
Donbasul are zăcăminte extinse de cărbune, gaze naturale, minereu de fier și mangan, care sunt utilizate în oțel și metalurgie. Există, de asemenea, materii prime esențiale, cum ar fi litiul și pământurile rare, care sunt vitale pentru tehnologiile moderne, inclusiv pentru electronică.
În luna mai a acestui an, ziarul american The Wall Street Journal a subliniat, în legătură cu un acord privind exploatarea mineralelor între Kiev și Washington, că până la patruzeci la sută din mineralele rare ale Ucrainei se află în teritorii ocupate de Rusia.
Vasta bogăție minerală a Ucrainei este adesea citată ca unul dintre principalele motive ale războiului actual. Potențialul rezervelor subterane este înțeles și de Kiev, care, cu doar câteva luni înainte de începerea invaziei rusești la scară largă, a încercat să atragă investiții de la companii europene și nord-americane - primind în acest proces peste o sută de oferte.
În lunile care au urmat începerii invaziei rusești din februarie 2022, Moscova a preluat controlul asupra resurselor minerale și de gaze naturale ale Ucrainei, în valoare de peste 12,5 trilioane de dolari. Peste 56% din rezervele de cărbune ale țării, printre cele mai mari din lume și estimate la o valoare de aproximativ 12 trilioane de dolari, se află în Donbas, potrivit Economic Times.
„Predarea Donbasului Rusiei acum ar fi o tragedie”, a declarat istoricul ucrainean Iaroslav Hrytsak. „Oamenii din aceste regiuni - în special minerii - au jucat un rol imens în consolidarea identității ucrainene”, a spus el.
Politicieni, poeți și disidenți celebri vin și ei din regiune. „Și acum refugiați care nu se vor putea întoarce în patria lor dacă aceasta devine rusească”, a subliniat Hrytsak.
Milioane de ucraineni în teritoriile ocupate
Cel puțin 1,5 milioane de ucraineni au fugit din Donbas de la începutul ofensivei rusești în 2014. Se estimează că peste trei milioane de oameni trăiesc în zonele ocupate de Rusia. Aproximativ trei sute de mii rămân în zonele aflate sub controlul Kievului.
Viața pe linia frontului devine din ce în ce mai dificilă pentru populație. „Există un sentiment de resemnare și abandon. Nu știu câtă putere trebuie să îndurăm. Cineva trebuie să ne protejeze. Dar cine?”, a declarat pentru BBC capelanul militar Andriy Borylo, din Sloviansk. „Îmi iau totul, este o trădare”, a spus el despre vestea summitului din Alaska.
Zelenski a reiterat în weekend că Ucraina nu va ceda Donbasul în schimbul păcii. În plus, BBC relatează că există o lipsă de încredere în Ucraina că Moscova nu va folosi teritoriul pentru viitoare atacuri asupra restului țării. Per total, 75% dintre ucraineni se opun cedării
oricărui teritoriu către Kremlin din acest motiv, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev.
În același timp, însă, ucrainenii sunt profund epuizați de conflictul prelungit, care a făcut sute de mii de soldați și civili morți și răniți de la începutul războiului. Mulți locuitori din Donbas își doresc acum să vadă lumina de la capătul tunelului.
„Întrebați despre capitularea regiunii Donețk. Nu măsor acest război în kilometri, ci în vieți omenești. Nu sunt gata să dau zeci de mii de vieți pentru câteva mii de kilometri pătrați. Viața este mai importantă decât pământul”, crede salvatorul Evhen Tkaciov din Kramatorsk.
Zelenski la răscruce
Potrivit deputatului ucrainean de opoziție, Volodimir Ariev, din partea Partidului Solidarității Europene, Zelenski se află la o răscruce de drumuri unde niciun drum nu este bun. „Nu avem suficiente forțe pentru a continua războiul la nesfârșit, dar dacă Zelenski predă acest teritoriu, acest lucru nu ar fi doar o încălcare a constituției noastre, ci ar putea purta și semnele trădării”, a remarcat politicianul.
Oficial, Ucraina poate ceda teritoriul doar cu aprobarea parlamentară și un referendum, dar cel mai probabil scenariu este o concesie informală a controlului către Moscova.
Chiar și așa, există multe semne de întrebare în aer, subliniază deputata ucraineană Inna Sovsunova. „Președintele semnează pur și simplu acordul? Ar trebui să fie guvernul? Parlamentul? Nu există nicio procedură legală, pentru că, știți, autorii Constituției nu s-au gândit la asta”, a spus politiciana.
Garanții de siguranță
Întâlnirea dintre Trump și Putin a arătat că președintele SUA s-a răzgândit și este acum dispus să ofere garanții de securitate Kievului, împreună cu Europa. Între timp, sondajele arată că ucrainenii consideră aceste garanții ca o parte esențială a oricărui potențial acord privind teritoriul sau orice altceva.
Pentru salvatorii lui Tkacev, regiunea poate fi discutată doar cu „garanții reale, nu doar cu promisiuni scrise”. „Numai atunci sunt mai mult sau mai puțin în favoarea predării Donbasului către Rusia”, a spus el. „Dacă Marina Regală Britanică este staționată în portul Odessa, atunci sunt de acord”.
La întâlnirea din Alaska, s-a mai relatat, potrivit surselor Reuters, că Moscova ar fi pregătită să restituie mici teritorii ocupate din regiunile nordice Sumy și nord-est de Harkov. În același timp, Putin solicită „cel puțin recunoașterea formală a suveranității ruse asupra
Crimeei”, pe care Moscova o ocupă ilegal de 11 ani, și așteaptă ridicarea unor sancțiuni occidentale.
Kremlinul cere, de asemenea, interzicerea intrării Ucrainei în NATO, statutul oficial al limbii ruse în unele regiuni ale Ucrainei sau în întreaga țară, precum și dreptul Bisericii Ortodoxe Ruse de a funcționa liber, rezumă Reuters.
Între timp, presiunea asupra Kievului crește. „Președintele ucrainean Zelenski poate pune capăt războiului cu Rusia aproape imediat dacă dorește sau poate continua să lupte. Amintiți-vă cum a început. Nu recuperăm Crimeea, pe care ne-a dat-o Obama (acum doisprezece ani, fără să tragă un foc de armă!), iar Ucraina nu se alătură NATO. Unele lucruri nu se schimbă niciodată!!!”, a declarat Trump înainte de o întâlnire crucială cu Zelenski și liderii europeni la Casa Albă, luni.
Comentează