Un cetățean ucrainean a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției într-un dosar de complicitate la înșelăciune prin metoda cunoscută drept „metoda BNR”, după ce ar fi preluat de la patru victime suma totală de 561.480 de lei.
Potrivit Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, victimele ar fi fost convinse de persoane încă neidentificate că banii lor trebuie securizați în urma unei presupuse tentative de fraudă bancară.
Cum funcționa „metoda BNR”
Potrivit procurorilor, faptele ar fi avut loc la 17 și 23 iulie 2026, în mai multe locuri publice din București.
În baza unei înțelegeri prealabile cu persoane neidentificate până în prezent, inculpatul ar fi preluat de la patru persoane suma totală de 561.480 de lei, despre care ar fi prevăzut că provine din activități infracționale.
Anchetatorii susțin că victimele ar fi fost induse în eroare de persoane care s-ar fi prezentat în mod fals drept reprezentanți ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și ai Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Sub pretextul că banii trebuie protejați în urma unei presupuse tentative de fraudă asupra conturilor bancare, victimelor li s-ar fi cerut să predea sumele de bani. Pentru a da credibilitate scenariului, persoanele implicate ar fi transmis inclusiv un presupus acord de confidențialitate prin intermediul aplicației WhatsApp.
Pedeapsă de un an și două luni de închisoare
La 21 octombrie 2026, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a încheiat cu inculpatul un acord de recunoaștere a vinovăției pentru complicitate la înșelăciune în formă continuată.
Prin acord a fost stabilită o pedeapsă de un an și două luni de închisoare, cu executare în regim de detenție.
Cetățeanul ucrainean se afla în arest preventiv din 8 august 2026, măsura fiind menținută potrivit acordului încheiat.
Instanța va decide dacă admite acordul
Acordul de recunoaștere a vinovăției urmează să fie soluționat de Judecătoria Sectorului 1 București. Instanța poate admite sau respinge acordul, iar soluția definitivă în cauză aparține judecătorilor.
Parchetul precizează că încheierea acordului reprezintă o modalitate de sesizare a instanței și nu înlătură principiul prezumției de nevinovăție.
