Premium
Liderii UDMR se tem că în 2016 ar putea rata intrarea în Parlament, prin neîndeplinirea pragului electoral de 5%. Ca măsură de precauţie, reprezentanţii Uniunii au demarat negocieri cu partidele parlamentare pentru adoptarea unui prag electoral alternativ. Astfel, un partid care nu strânge 5% la nivel naţional, dar obţine 20% în cel puţin 4 judeţe, ar urma să-şi păstreze mandatele câştigate în judeţele respective.
Dacă propunerea UDMR ar fi inclusă în viitoarea legislaţie electorală, consecinţele ar depăşi cu mult interesul de moment al maghiarilor din România. Completată eventual şi de o modificare a condiţiilor de înfiinţare a unui partid, măsura propusă de UDMR ar deschide calea către înfiinţarea unor partide regionale. O asemenea iniţiativă ar putea avea succes mai ales în Ardeal şi Banat, însă nu din raţiuni etnice, ci pornind de la nemulţumiri legate de relaţia cu "centrul".
Partidele regionale există în mai multe ţări europene, ceea ce pare să infirme argumentul că înfiinţarea unor asemenea formaţiuni în România ar constitui o ameninţare la adresa unităţii statale. Mai mult, modificarea legislaţiei electorale în acest sens ar putea fi un pas către punerea în practică a unor principii europene precum subsidiaritatea şi descentralizarea. Şi, ca o notă de pitoresc istoric, primul partid politic românesc a fost mai degrabă unul regional: Partidul Național Român din Banat, care a fuzionat ulterior cu Partidul Naţional Român din Transilvania.
Vezi şi: Un partid se poate înființa cu trei membri, a decis Senatul
