Premium
Uniunea Europeană face demersuri pentru introducerea taxei digitale în pofida opoziţiei Washingtonului, blocul comunitar precizând că, deşi preferă ''un consens global'', va acţiona singur dacă este nevoie, relatează miercuri politico.eu, potrivit Agerpres.
Vicepreşedinta executivă a Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, a argumentat că această taxă digitală este necesară ca urmare a uşurinţei cu care multe companii din domeniul tehnologic minimizează taxele europene.
În opinia sa, acest lucru face ''atât de dificil de apărat multe, multe, multe companii din întreaga lume care îşi plătesc taxele''.
Evident nemulţumită, Vestager a spus că marile companii IT încurajează o reacţie violentă din partea consumatorilor şi a autorităţilor de reglementare prin faptul că forţează în mod repetat limitele legislaţiei europene. Multe dintre aceste companii sunt americane, a accentuat reprezentanta CE, care a amintit de o listă lungă de proceduri antitrust lansate contra Apple, Amazon şi Google.
Citește și: Lovitură DURĂ de la DNA pentru directorul UNIFARM - Control judiciar pentru fapte de luare de mită, abuz și favorizarea unor persoane
''Sunt îngrijorată de faptul că nu avem doar un caz Google: noi avem două, avem trei cazuri. Am avut un caz Amazon, acum avem unul nou. Şi din păcate a trebuit să deschidem două cazuri legate de Apple. Încă există, cred, potenţial de a trage învăţăminte'', a adăugat Margrethe Vestager.
Anterior în cursul acestei luni, ministrul francez al finanţelor, Bruno Le Maire, a declarat în Senat că doar SUA se opun unui acord în acest sens. 'Suntem la câţiva centimetri de un acord'', a declarat el pentru un post de radio francez.
Pe de altă parte, preşedintele american Donald Trump a numit-o 'tax lady' pe Vestager pentru decizia ei de a forţa Apple să plătească peste 14 miliarde dolari taxe neachitate datorate guvernului Irlandei.
Linia dură adoptată de vicepreşedinta executivă a CE faţă de companiile IT străine prezente în Europa face parte din obiectivul său mai amplu al unei ''autonomii strategice deschise'', care vizează poziţii comerciale mai agresive ale UE faţă de SUA şi China, menţinerea pieţelor deschise şi apărarea ''statelor bunăstării, asistenţei medicale universale şi accesului universal la educaţie'' în Europa.
