Ursula von der Leyen vrea să impună vârsta medie pentru utilizarea rețeleleor de socializare la nivelul Uniunii Europene.
Șefa Comisiei Europene a făcut furori în ultimele săptămâni când s-a pronunțat în favoarea unei vârste minime pentru utilizarea rețelelor de socializare la nivelul Uniunii Europene - de două ori. Invocând presiunea puternică din partea capitalelor UE pentru o vârstă a „majorității digitale”, von der Leyen a declarat la un eveniment din New York că „în calitate de mamă a șapte copii și bunică a cinci, împărtășesc punctul lor de vedere”, relatează Politico.
„Suntem cu toții de acord că tinerii ar trebui să atingă o anumită vârstă înainte de a fuma, bea sau accesa conținut pentru adulți. Același lucru se poate spune și despre rețelele de socializare”, a spus ea.
Însă, până acum, von der Leyen a trecut cu vederea un fapt simplu: este la latitudinea guvernelor naționale, nu a UE, să stabilească restricții de vârstă pentru alcool și tutun. Comisia poate coordona regulile privind sănătatea, dar nu le poate armoniza, conform tratatelor juridice ale blocului comunitar.
„Există o întrebare semnificativă dacă [interzicerea rețelelor sociale] este măcar ceva ce Uniunea Europeană are puterea de a face”, a declarat Peter Craddock, partener la firma de avocatură Keller & Heckman din Bruxelles. Craddock oferă în prezent servicii juridice companiilor de social media.
Von der Leyen a declarat în discursul său anual despre Starea Uniunii că va însărcina un grup de experți să studieze dacă este necesară implementarea unei interdicții a rețelelor sociale și cum se poate face acest lucru.
Sunt multe de stabilit, cum ar fi câtă „autonomie” să se acorde țărilor UE și dacă ar trebui să li se permită să își stabilească propria vârstă, dacă „este o interdicție totală sau parțială pentru anumite funcționalități sau anumite tipuri de interacțiuni”, a spus Craddock.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Thomas Regnier, a declarat în iunie că o interdicție la nivelul întregii UE „nu este ceea ce face Comisia Europeană. Nu este direcția în care ne îndreptăm. De ce? Pentru că aceasta este prerogativa statelor noastre membre.”
Pentru mulți, acest lucru nu s-a schimbat. „În prezent, nu vedem nicio bază juridică pentru o interdicție armonizată a rețelelor de socializare pentru copii la nivelul UE”, a declarat Fabiola Bas Palomares, responsabilă principală cu politicile și advocacy la Eurochild, un grup pentru drepturile copiilor.
Multe legi, nicio soluție
Regulamentul emblematic al UE privind confidențialitatea, Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD), a fost o cale legală sugerată anterior de Comisie ca posibilă cale de acces.
RGPD stabilește vârsta de 13 ani ca fiind cea mai mică vârstă posibilă la care minorii își pot da consimțământul pentru prelucrarea datelor lor cu caracter personal - lucru care se întâmplă pe toate platformele de socializare. Însă legea permite diferitelor țări să ridice ștacheta.
Experții au subliniat însă că acest lucru nu funcționează cu adevărat ca instrument pentru a impune o vârstă a majoratului digital.
Craddock a subliniat că o țară poate ajunge într-o situație în care legile privind prelucrarea datelor cu caracter personal sunt „mai puțin permisive” decât accesul la rețelele de socializare sau invers. „Atunci trebuie să poți justifica acest lucru”, a spus el.
GDPR arată în continuare că legiuitorii UE „au putut cel puțin să stabilească o gamă” de vârste pentru restricții, a declarat Urs Buscke, responsabil senior cu politicile juridice la organizația umbrelă pentru consumatori BEUC. Ea a spus că aici ar putea merge și restricțiile privind rețelele de socializare.
O altă cale legală este o revizuire a Directivei UE privind serviciile media audiovizuale, o lege care se aplică platformelor de partajare video - care acoperă efectiv majoritatea rețelelor de socializare. Legea va fi revizuită anul viitor și se iau în considerare protecții mai puternice pentru minori.
Însă, în limbajul UE, legea respectivă este o directivă și nu un regulament, ceea ce înseamnă că țările au multă libertate în aplicarea ei. De asemenea, se concentrează pe ținerea copiilor departe de conținutul pentru adulți, nu pe îndepărtarea completă a rețelelor de socializare, a declarat Bas Palomares.
Există linii directoare în temeiul Legii privind serviciile digitale, dar aceste linii directoare nu sunt obligatorii și ajută platformele să respecte legea emblematică a UE privind siguranța online. Lansată în această vară, cea mai recentă versiune lasă în continuare restricțiile de vârstă la latitudinea țărilor UE. Liniile directoare sunt revizuite anual, astfel încât Comisia ar putea încerca să strângă șuruburile platformelor anul viitor. Dar Regnier a subliniat săptămâna trecută că Legea privind serviciile digitale „nu este temeiul juridic care ne va permite să stabilim vârsta minimă” pentru rețelele de socializare.
Există, de asemenea, Legea privind echitatea digitală, o viitoare revizuire a legislației privind protecția consumatorilor, care va include prevederi privind protejarea consumatorilor vulnerabili, inclusiv a minorilor. Buscke, specializat în dreptul consumatorilor, a declarat că este puțin probabil ca aceasta să includă o interdicție a accesului la rețelele de socializare.
Craddock a spus că este prea târziu să adauge o interdicție a rețelelor sociale la această revizuire, deoarece consultările sunt deja în desfășurare și o astfel de măsură ar necesita studii la scară largă.
Experții se îndoiesc de această interdicție
Avertismentele cu privire la pericolele pentru sănătate ale dependențelor copiilor de rețelele sociale s-au acumulat - de la conducerea și guvernele UE până la autoritățile sanitare și autoritățile de reglementare din domeniul tehnologiei.
Însă, în ciuda impulsului, unii experți se îndoiesc că o interdicție totală este calea corectă de urmat.
Bas Palomares a spus că o interdicție este incongruentă cu drepturile copiilor la „protecție, informație, educație, libertatea de exprimare, joacă”, care sunt „în mod substanțial facilitate” de rețelele sociale.
„O interdicție a rețelelor sociale ar însemna o restricționare disproporționată a drepturilor copiilor și, probabil, i-ar împinge spre situații cu risc mai mare și o supraveghere mai mică”, a spus ea. „Înainte de a recurge la restricții arbitrare de vârstă, UE ar trebui să se concentreze pe valorificarea și completarea instrumentelor pe care le avem deja.”
Comentează