Uniunea Europeană a suspendat "de facto" procesul de aderare a Georgiei, după cum a anunțat marți Pawel Herczynski, ambasadorul UE în această țară, care a adăugat că blocul comunitar a înghețat 30 de milioane de euro ajutor militar pentru Georgia, relatează El Mundo citat de Rador Radio România.
Este nivelul cel mai scăzut al relației dintre Bruxelles și Tbilisi de când parlamentul georgian a adoptat legea "Despre transparența influenței străine" la mijlocul lunii mai, stârnind proteste masive în țară. Noua lege le cere tuturor organizațiilor care primesc mai mult de 20% din finanțare din străinătate să se înregistreze ca agenți de influență străină sau se vor confrunta cu amenzi grele. Criticii compară noua legislație cu legea "agenților străini" a Rusiei, care a servit la reducerea la tăcere a societății civile din Rusia, relatează El Mundo citat de Rador Radio România.
Herczynski a spus că se îndoiește că UE va decide să inițieze discuțiile de aderare cu Georgia în acest an și a spus că procesul de aderare al țării este de fapt "în așteptare". "Este cu adevărat trist și dezamăgitor, deoarece în același timp facem progrese rapide cu alte țări candidate", a spus Herczynski în declarațiile raportate de Canalul 1 din Georgia.
Ambasadorul a menționat că liderii Uniunii Europene au decis să suspende procesul de aderare a Georgiei, după o întâlnire desfășurată la Bruxelles pe 27 iunie. "După cum știți, a doua zi după această decizie, Uniunea Europeană a început negocierile privind aderarea Ucrainei și a Moldovei", a adăugat ambasadorul, care speră "ca după alegerile [parlamentare] din Georgia, din octombrie, noul guvern, oricare ar fi acesta, ar putea începe din nou munca serioasă în vederea integrării în Uniunea Europeană.
În nota sa emisă pe 27 iunie, Consiliul European și-a exprimat "îngrijorarea serioasă cu privire la evenimentele recente din Georgia" și a descris noua lege drept "o abatere de la pașii stabiliți (...) pentru acordarea statutului de candidat". Consiliul solicită autorităților georgiene să-și clarifice intențiile și să inverseze cursul actual al acțiunii, care pune în pericol calea Georgiei către UE, oprind de facto procesul de aderare", se mai arată în decizie. De asemenea, Consiliul European le-a cerut autorităţilor georgiene "pună capăt înmulţirii actelor de intimidare, amenințărilor și atacurilor fizice împotriva reprezentanților societății civile, a liderilor politici, a activiștilor civili și a jurnaliștilor".
În spatele noii legi se află omul de afaceri Bidzina Ivanişvili, care a făcut miliarde în Rusia în anii 1990 și a guvernat Georgia din 2012, aproape tot timpul din umbră prin partidul pe care l-a fondat, Visul Georgian. Timp de 10 ani, Ivanişvili a menținut o relație prudentă între Rusia și Occident. Anul trecut, a dat înapoi după ce a încercat să aprobe același regulament. Dar, în 2024, a decis să meargă până la capăt, în ciuda furtunii demonstrațiilor și a disputelor instituționale.
Pe 18 mai, legea, care fusese aprobată de Parlament, a fost respinsă de Salome Zurabişvili, președinta Georgiei, pentru "contrazicerea Constituției noastre și a tuturor normelor europene". Dar blocul guvernamental are o mare majoritate și, pe 28 mai, Parlamentul georgian a votat în favoarea depășirii acestui veto. Guvernul și opoziția își păstrează acum armele înaintea alegerilor parlamentare din octombrie, în timp ce partidul de guvernământ își întărește retorica împotriva Occidentului. Statele Unite au introdus restricții de viză pentru georgienii care sunt responsabili de legea agenților străini și își revizuiesc ajutorul financiar pentru Georgia, inclusiv ajutorul acordat forțelor armate.
Comentează