Premium
Având în vedere modalitatea în care a fost preluat comunicatul de presă al Inspecţiei Judiciare din 16 aprilie, precum şi interpretarea dată de unii jurnalişti faptelor reţinute de inspectorii judiciari în acţiunea disciplinară exercitată împotriva a doi procurori din Braşov, Inspecţia Judiciară revine cu o serie de precizări.
Amintim că Inspecţia Judiciară anunţă că a exercitat acţiunea disciplinară faţă de Sandu Claudiu şi Codreanu Bogdan, procurori la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brasov şi membri în Asociaţia "Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor", pentru abaterile disciplinare prevăzute de art. 99 lit. i) teza I1 , lit m)2 şi lit. t) teza I3 din Legea nr. 303/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Cei doi procurori au încălcat legea în mai multe rânduri, acţionând pentru "satisfacerea intereselor personale", potrivit IJ. Unul dintre cei doi procurori a solicitat oficial de la SIIJ documente dintr-un dosar care îl viza chiar pe el, iar în urma refuzului procurorului-şef, Gheorghe Stan, i-a aplicat acestuia o amendă. Amenda a fost ulterior desfiinţată de instanţă, fiind nu doar nejustificată, potrivit judecătorilor, ci şi aplicată într-un dosar care fusese deja trimis în judecată. Al doilea procuror, în calitate de superior, a aprobat toate aceste demersuri ilegale ale subalternului său. Mai mult, cei doi au refuzat să trimită la PÎCCJ documente solicitate de procurorul general Bogdan Licu, acţionând ca un veribabil "stat în stat" în interiorul Ministerului Public.
Mai multe publicaţii online au redat trunchiat comunicatul IJ, prezentând doar prima parte şi susţinând că procurorii, deşi au călcat practic în picioare Codul de procedură penală, sunt luaţi de ţintă pentru că s-au opus modificării legilor justiţiei.
Precizările Inspecţiei Judiciare:
"I. Cu privire la modalitatea de preluare a comunicatului de presă
În ianuarie 2018, Comisia Europeană a înființat un grup de experți (high-level group of experts -„HLEG”) care să consilieze inițiativele politice de combatere a știrilor false și a dezinformării răspândite online. HLEG a întocmit un raport conceput pentru a revizui cele mai bune practici.
Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene raportul definește dezinformarea ca fiind informațiile false, inexacte sau înșelătoare care sunt concepute, prezentate și promovate în scopul de a obține un profit sau de a cauza intenționat un prejudiciu public. Raportul subliniază necesitatea implicării tuturor părților relevante în orice acțiune întreprinsă și recomandă, în primul rând, autoreglementarea.
Remarcăm faptul că cea mai mare ameninţare la adresa corectei informări a opiniei publice nu o reprezintă atât ştirile total false cât cele trunchiate, care prezintă doar franturi de adevăr.
Cu referire la comunicatul de presă emis în cursul zilei de 16 septembrie de Inspecţia Judiciară se poate observa că o parte din mass media a ales să transmită trunchiat conţinutul acestuia, cu referire doar la una dintre abaterile reţinute în sarcina celor doi procurori faţă de care s-a exercitat acţiunea disciplinară. Apreciem că o astfel de abordare se încadrează în ceea ce Comisia Europeană defineşte ca fiind dezinformare .
II. Cu privire la abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. i) teza I , reţinută în sarcina procurorilor cercetaţi disciplinar
Interpretările oferite de unii jurnalişti conform cărora obligaţia de a se abţine a procurorilor cercetaţi ar decurge din simpla existenţă a unei sesizări formulate împotriva lor la SIIJ nu pot fi acceptate şi, ca atare, Inspecţie Judiciară le respinge cu fermitate.
În sprijinul susţinerii noastre redăm în cele ce urmeză fundamentarea soluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare cu referire la abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. i), cu precizarea că, întrucât acţiunea disciplinară a fost transmisă Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, nu se mai află pe rolul Inspecţiei Judiciare şi, în consecinţă, dispoziţiile privind confidenţialitatea nu mai sunt incidente:
„ B1. Latura obiectivă
În cazul procurorului … latura obiectivă a abaterii constă în actele care au fost executate sub pretextul soluţionării cauzei nr. …/P/2017, respectiv cererea de desemnare a unei alte instanţe care să judece cauza pe fond (respinsă), denunţul formulat de procuror faţă de presupuse scurgeri de informaţii din acest dosar succedat de urmărirea modului în care se instrumenta cauza de un parchet superior, respectiv Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, cele trei solicitări de transmitere a copiei dosarului nr. …./P/2019 al S.I.I.J., cu menţionarea posibilităţii aplicării măsurii ridicării silite a înscrisurilor, emiterea unei ordonanţe de ridicare silită a dosarului (transmisă iniţial cu semnătura prim procurorului, iar apoi infirmată tot de către acesta), culminând cu emiterea şi semnarea rechizitoriului, toate indicând fără dubiu implicarea dincolo de limitele aparenței de imparțialitate a procurorului în instrumentarea şi soluţionarea dosarului de care facem vorbire.
În cazul prim procurorului ….. latura obiectivă a abaterii constă în ”girul de legalitate” dat acelor demersuri întreprinse de procurorul cu funcție de execuție, în scopul aflării unor informații ce serveau satisfacerii intereselor personale și nu în scopul aflării adevărului, în cauza penală menționată. Prim-procurorul s-a raliat și a susținut riposta declanșată de procurorul cu funcție de execuție, față de acțiunea întreprinsă de unul dintre inculpații din cauza penală pe care cel din urmă o instrumenta, în scopul aflării mai devreme și în alt cadrul decât cel reglementat de lege, a acuzațiilor penale pe care inculpatul din dosarul nr. ../P/2017 le-a formulat în conținutul plângerii penale depuse la SIIJ, pentru ca în final, prim-procurorul … să nu considere de cuviință nici de a se abține de la exercitarea atribuției conferite prin dispoziţiilor art. 328 CPP, realizând verificarea pentru legalitate și temeinicie a rechizitoriului.
B2. Urmarea produsă
Urmarea produsă constă în afectarea încrederii cetățeanului în imparțialitatea magistraților procurori, în asigurarea respectării drepturilor şi garanțiilor lor procesuale, în recunoașterea şi respectarea prezumției de nevinovăție.
B3. Latura subiectivă
Abaterea disciplinară descrisă a fost săvârşită cu forma de vinovăţie a intenţiei indirecte. Astfel, deşi ambii procurori, care se prezumă că au dobândit cunoştinţe aprofundate de specialitate, au prevăzut că, prin folosirea unei cauze pe care unul a instrumentat-o iar celălalt i-a acordat girul de legalitate, ambii urmărind, în fapt, scopuri personale, se putea ajunge la slăbirea încrederii cetăţeanului în actul de justiţie, pe care nu îl va mai considera ca fiind imparţial şi au acceptat producerea acestui rezultat, chiar dacă nu se poate afirma că l-ar fi urmărit.”
Menţionăm că pe tot parcursul procedurilor desfăşurate, până la pronunţarea unei hotărâri definitive, magistraţii vizaţi se bucură de prezumţia de nevinovăţie."
