Premierul britanic Theresa May şi adversarul ei, Jeremy Corbyn, şi-au susţinut miercuri ultimele mitinguri dintr-o campanie electorală excepţională marcată de atentate jihadiste, cu o zi înainte de legislativele al căror rezultat este tot mai incert, relatează agenţiile AFP şi EFE. Problemele de securitate s-au impus în centrul campaniei, în urma celor trei atentate revendicate de gruparea Statul Islamic, atentate care au lovit Marea Britanie în mai puţin de trei luni, în 22 martie şi 3 iunie la Londra, precum şi în 22 mai la Manchester.
În ultima zi a campaniei, şefa guvernului a participat la două reuniuni, una în mijlocul zilei, în estul ţării, alta la începutul serii, în centrul Angliei. La primul eveniment, desfăşurat la Norwich, ea a promis 'un leadership puternic şi stabil pentru a obţine cel mai bun acord' pentru Marea Britanie la negocierile privind Brexitul.
Întrebată dacă ar accepta un al doilea referendum privind independenţa Scoţiei, cerut de premierul acesteia, Nicola Sturgeon, Theresa May a răspuns că Partidul Conservator pe care-l conduce 'este singurul care se opune altor referendumuri', făcând astfel aluzie şi la ideea pe care o dezaprobă privind un nou referendum pe tema Brexitului. Liderul Partidului Laburist, Jeremy Corbyn, a avut la rândul său o zi-maraton, cu nu mai puţin de cinci evenimente de campanie în programul său, la Glasgow, în Scoţia, la începutul dimineţii, apoi în suburbia oraşului Liverpool, înainte de a ajunge seara la Londra.
El speră să concretizeze la urne buna dinamică pe care o cunoaşte partidul său, care a depăşit progresiv rămânerea în urmă în sondaje faţă de conservatori. Astfel, distanţa de peste 20 de puncte care separa cele două formaţiuni atunci când Theresa May a convocat alegerile în aprilie s-a redus până la punctul în care, cu o zi înainte de scrutin, laburiştii le suflă în ceafă conservatorilor. Laburiştii au insistat în toată campania electorală pe promisiuni sociale. 'Această generaţie a fost păgubită de austeritatea provocată de criza bancară (din anul 2008). Manifestul nostru oferă ceva foarte diferit pentru viitor', a spus Corbyn la un eveniment electoral desfăşurat în Ţara Galilor.
În acest duel la distanţă, cei doi lideri şi-au accentuat atacurile şi în intervenţiile lor de marţi. Jeremy Corbyn a acuzat-o pe Theresa May că, pe vremea când era ministru de interne, a redus efectivele poliţiei şi că acum menţine securitatea în ţară 'cu bani puţini', el promiţând angajarea a 10.000 de noi poliţişti şi a 1.000 de agenţi suplimentari pentru serviciile de informaţii. La rândul ei, şefa guvernului de la Londra şi-a înăsprit discursul şi a declarat că ar putea restrânge anumite drepturi fundamentale pentru a reduce libertatea de circulaţie pentru persoanele suspectate de activitate teroristă şi pentru a facilita expulzarea lor de pe teritoriul britanic.
Analiştii estimează ca fiind foarte dificil să se estimeze repercusiunile atentatelor asupra rezultatului scrutinului din Marea Britanie. Eric Kaufmann, profesor de ştiinţe politice de la Universitatea din Londra, a explicat pentru AFP că aceste evenimente 'au tendinţa să-i întărească pe alegători în convingerile lor', chiar dacă Tories (conservatorii) sunt consideraţi având poziţii 'mai solide' în probleme de securitate.
Însă conservatorii aflaţi la putere sunt ţinta a numeroase critici pentru că nu au putut împiedica aceste atacuri, în timp ce doi din trei atacatori erau cunoscuţi serviciilor de securitate. Unul dintre ei chiar a apărut într-un documentar la postul naţional, în 2016. Atentatele au împins pe planul doi Brexitul, subiect ce a dominat iniţial campania. De fapt, tocmai în perspectiva negocierilor pentru ieşirea Marii Britanii din UE Theresa May a convocat aceste alegeri legislative anticipate, cu trei ani înainte de data prevăzută.
Ea speră să întărească majoritatea sa parlamentară şi să aibă mâinile dezlegate în momentul demarării negocierilor cu Brexelles-ul asupra ieşirii din UE. Conservatorii speră să recupereze maximul de voturi de la partidul eurofob Ukip, a treia forţă politică a ţării în 2015, însă în plin declin după plecarea carismaticului său lider Nigel Farage. Naţionaliştii scoţieni conduşi de Nicola Sturgeon, care deţin 56 din cele 59 de mandate alocate Scoţiei în legislativul de la Londra, speră măcar să-şi păstreze aceste poziţii pentru a continua să promoveze ideea unui nou referendum pentru independenţă, conform Agerpres. Iar Partidul Liberal-Democrat, ferm eurofil, speră să-şi amelioreze scorul slab, de nouă deputaţi, însă fără să fi reuşit vreodată să se impună cu discursul anti-Brexit în timpul campaniei.
Comentează