Premium
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Viorica Dăncilă se votează, joi, la ora 10.00, în plenul reunit al Parlamentului. Guvernul se bazează pe 202 parlamentari PSD, în timp ce Opoziția , matematic, deține 238 de voturi, necesarul fiind de 233 pentru a trece moțiunea, anunță MEDIAFAX.
Pentru ca moțiunea de cenzură să fie adoptată este nevoie de cel puțin 233 de voturi în plenul reunit al Parlamentului.
Plenul reunit al Parlamentului este format din 465 de deputați și senatori iar, potrivit datelor disponibile pe site-urile celor două Camere, configurația Parlamentului României arată astfel:
Camera Deputaților: PSD-133, PNL-69, USR-27, UDMR-21, PMP-12, minorități-17, neafiliați-8, iar ALDE și Pro Europa( Pro România) au împreună 41 de deputați.
Senat: PSD-69, PNL- 26, USR-13, UDMR-9 și 19 senatori neafiliați, printre care și senatori ALDE și Pro România, cei dintâi reafiliându-se în urma dizolvării grupului lor din Senat.
Citește și: Îndemn pentru toți PSD-iștii! Rivalul lui Liviu Dragnea, semnal de mobilizare
Textul moțiunii de cenzură a fost semnat de 238 de parlamentari, dintre care 95 de la PNL, 40 de parlamentari de la USR, 30 de la UDMR și 26 de la Pro România. Totodată, au mai contribuit cu semnături 20 de parlamentari ALDE, 17 de la PMP, 4 independenți și doi parlamentari de la minorități. Pe lângă parlamentarii din Opoziție, au mai existat patru semnatari care fac parte, sau au făcut parte până de curând, din grupul parlamentar PSD. Fostul deputat PSD Mihăiță Găină, fostul senator PSD Emanoil Savin, deputatul PSD Marius Bota și senatorul afiliat PSD Ioan Talpoș, au semnat și ei moțiunea de cenzură.
Pe 2 octombrie 2019 ordinea de zi a ședinței plenului reunit, pe care era programată citirea moțiunii de cenzură, a fost respinsă cu 194 împotrivă, 181 pentru, o abținere, iar trei parlamentari PSD nu au votat.
Parlamentarii PSD Emanuel Havrici, Cornel Itu, Horia Nasra și Ioan Talpoș nu au votat respingerea ordinii de zi și implicit, respingerea citirii moțiunii de cenzură, însă ulterior Nasra și Itu au anunțat revenirea de partea grupului PSD.
De asemenea, deputatul PSD Andrei Pop s-a abținut la votul pentru citirea moțiunii de cenzură de pe 2 octombrie.
Liderul senatorilor PSD Cosmin Preda și senatorii social-democrați Paul Stănescu și Viorel Arcaș sunt cei trei parlamentari care au fost prezenți, dar nu au votat. De asemenea, deputatul PSD Andrei Pop s-a abținut la votul din plenul reunit.
Ulterior, Paul Stănescu a declarat: "Eu cu liderul de grup și domnul Arcaș, nu ne-am dat seama și am votat «prezent» și atât, nu am votat «pentru» din greșeală(...) Pur și simplu am greșit. Am votat «prezent» și trebuia să votăm «pentru» (...) am greșit"
În urma votului de pe 2 octombrie, președintele Camerei Deputaților Marcel Ciolacu a declarat că PSD a pierdut matematic majoritatea în Parlament, ordinea de zi pentru citirea moțiunii de cenzură neputând fi adoptată în plenul de miercuri, însă a precizat că premierul Viorica Dăncilă nu ar trebui să își dea demisia.
De cealaltă parte, Ludovic Orban a anunțat că este posibil ca 247 de parlamentari să voteze pentru moțiunea de cenzură la adresa Guvernului Dăncilă. Liderul PNL a precizat că nu există semnale că semnatarii moțiunii nu vor participa la vot.
Citește și: Detalii noi pentru jucătorii din industria tutunului! Totul se aplică de la 31 octombrie
Recent au avut loc modificări în structura grupurilor parlamentare PSD, deputatul PSD Octavian Goga încetându-și mandatul de deputat pe 7 octombrie 2019, fiind condamant definitv la doi ani și patru luni de închisoare cu suspendare, cu suspendarea și interzicerea unor drepturi, pentru infracțiunile de conducere fără permis și sustragerea de la prelevarea mostrelor biologice.
Octavian Goga a intrat în Parlamentul României pe un loc de deputat PMP de Covasna.
Camera Deputaților a supus la vot, marți, decizia vacantării mandatului lui Goga, fiind 152 de voturi „pentru”, unul contra și o abținere. Numărul total al deputaților prezenți la plen a fost de 157, insuficient pentru a asigura cvorumul de validare a deciziei. Astfel, PSD a blocat posibilitatea PMP de a desemna un nou deputat în locul lui și să-și mai asigure un vot la moțiunea de cenzură.
Recent, deputatul PSD Marius Bota, care se află printre semantarii moțiunii a declarat că faptul că a semnat moțiunea de cenzură nu garantează și că o va vota joi. Așadar, Opoziția ar mai putea pierde susținerea unui parlamentar.
Și din partea Opoziției, un parlamentar a transmis că va lipsi de la vot. "Din păcate, din cauza unor grave probleme de sănătate, nu voi putea fi prezentă la votul din Parlament. Cred însă cu toată tăria în reușita colegilor mei!", a scris Ramona Nicoleta Dinu, parlamentar USR, pe Facebook.
Citește și: Atenție! Legea construcțiilor ar putea fi modificată
Social democrații au anunțat că vor fi prezenți, joi, în sala de plen, dar nu își vor exprima votul la moțiune.
Nici Oana Bîzgan, parlamentar ales pe listele USR, nu va fi în sală pentru a vota la moțiune, fiind plecată în străinătate.
Care sunt efectele moțiunii de cenzură
În cazul în care moțiunea de cenzură primește votul în Parlament, atunci este retrage votul de încredere al Legislativului pentru Guvern.
Potrivit Legii 90/2001 privind funcționarea Guvernului și a ministerelor, principala consecință este aceea că Executivul nu mai poate emite ordonanțe de urgență sau propuneri legislative către Parlament, dacă este retras votul de încredere în Parlament prin moțiune de cenzură.
„În cazul încetării mandatului sau, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continua să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege. În situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul poate iniţia proiecte de lege pentru ratificarea unor tratate internaţionale, proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi proiectul de lege privind responsabilitatea fiscală”, conform legii menționate.
Și articolul 110, alineatul 2, din Constituție spune că „Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile”.
Citește și: Viorica Dăncilă, la un pas să piardă Puterea! Planul aflat la timp de premier (surse)
În astfel de situație sunt aplicabile prevederile articolului 103, în care șeful statului „desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.
„Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului”, mai arată același articol din Legea fundamentală.
Totodată, „programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, conform articolului 103 din Constituție.
„Guvernul al cărui mandat a încetat (...) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”, mai prevede Legea fundamentală.
Moţiunea de cenzură iniţiată de Opoziţie, intitulată „Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!”, va fi dezbătută şi votată joi, începând cu ora 10.00, în Parlament.
