Apeluri la justiţie şi la reformarea poliţiei americane s-au făcut auzite sâmbătă în SUA, la un an de la moartea Breonnei Taylor, o tânără afro-americană ucisă în apartamentul său de poliţişti în Louisville, informează duminică AFP.
Sute de manifestanţi s-au adunat în acest oraş din Kentucky, la apelul rudelor şi apropiaţilor săi, pentru a marca un an de la acele evenimente. "Nu am terminat cu aceasta, trebuie să continuăm", a declarat partenerul tinerei, Kenneth Walker, care a fost martor la dramă, potrivit agerpres.ro.
Citește și: Dosarul morții actorului Bogdan Stanoevici, deschis la cererea Dianei Șoșoacă, a fost clasat de magistrați
Pe 13 martie 2020, poliţişti au dat buzna în plină noapte în locuinţa Breonnei Taylor, o infirmieră în vârstă de 26 de ani, în cadrul unei anchete pentru trafic de stupefiante ce îl viza pe fostul său iubit. Noul ei iubit Kenneth Walker a crezut că este vorba de nişte spărgători de locuinţe şi a tras un foc cu o armă pe care o deţinea legal. Trei poliţişti au ripostat şi Breonna Taylor a încasat în jur de 20 de gloanţe.
Poliţiştii avea asupra lor un aşa-zis mandat "no knock", care îi autoriza să spargă uşa fără avertisment. Ei asigură că şi-au anunţat totuşi prezenţa, ceea ce Walker contestă.
La sfârşitul lui septembrie, justiţia din Kentucky a anunţat că poliţiştii nu vor fi urmăriţi pentru moartea tinerei femei. Doar unul dintre ei a fost inculpat pentru că i-a pus în pericol pe vecinii dnei Taylor, o decizie considerată "jignitoare şi scandaloasă" de familia ei.
Apropiaţii săi îşi pun acum speranţa în justiţia federală, care a deschis o anchetă în mai 2020. "FBI din Louisville rămâne hotărât să ducă lucrurile la bun sfârşit până la o concluzie corespunzătoare", a dat asigurări sâmbătă responsabilul său Robert Brown, anunţând, într-un comunicat, "progrese importante".
La rândul său, preşedintele democrat Joe Biden a deplâns o "moarte tragică" şi a subliniat importanţa unui vast proiect de reformare a poliţiei, adoptat de Camera Reprezentanţilor dar care se confruntă cu probleme în Senat, unde republicanii dispun de o minoritate de blocaj. "Trebuie să menţinem presiunea pentru a adopta în Congres această reformă importantă a poliţiei, sunt în continuare hotărât să o semnez", a scris el pe Twitter, în timp ce avea loc marşul de protest în Louisville.
Moartea Breonnei Taylor nu a atras iniţial multă atenţie, însă ea a revenit în prim plan în cadrul marilor manifestaţii antirasiste care au zguduit SUA după uciderea lui George Floyd, un afro-american de circa 40 de ani sufocat de un poliţist alb pe 25 mai în Minneapolis.
Pentru a pune capăt unei plângeri a familiei într-un proces civil, primăria Louisville a acceptat să plătească 12 milioane de dolari familiei Breonnei Taylor şi să declanşeze primele reforme în rândurile poliţiei sale.