Premium
Cel puţin 169 de cazuri de hepatită acută la copii cu vârste cuprinse între o lună şi 16 ani au fost identificate într-un focar transnaţional care grupează în prezent 11 ţări, a anunţat sâmbătă Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), citată de CNN, potrivit Agerpres.
Din cauza acestor cazuri de hepatită acută, cel puţin un copil a murit şi alţi 17 au necesitat transplanturi de ficat, a precizat OMS într-un comunicat.
"Nu este încă foarte clar dacă s-a produs o creştere a numărului de cazuri de hepatită sau o creştere a gradului de conştientizare legată de cazurile de hepatită care se produc în ritmul aşteptat şi care rămâneau până acum nedetectate. Deşi un adenovirus rămâne o ipoteză posibilă, anchetele sunt în curs de desfăşurare pentru a depista agentul cauzator", a precizat OMS.
Sindromul clinic "în rândul cazurilor identificate este hepatită acută (inflamaţie a ficatului) cu niveluri crescute ale enzimelor hepatice", precizează acelaşi document. Multe cazuri au raportat simptome gastrointestinale, precum dureri abdominale, diaree şi vărsături, care "au precedat declanşarea hepatitei acute severe", precum şi creşteri ridicate ale nivelurilor de enzime, precum Alaninaminotransferază şi icter.
Cei mai mulţi dintre copii nu au prezentat febră, a precizat OMS, iar virusurile comune care cauzează hepatită virală acută - precum virusurile hepatice A, B, C, D şi E - nu au fost detectate în niciunul dintre aceste cazuri.
Hepatita este o inflamaţie a ficatului, un organ vital care procesează nutrimentele, filtrează sângele şi contribuie la combaterea infecţiilor. Atunci când ficatul este inflamat sau avariat, funcţionarea lui poate fi afectată.
Cel mai adesea, hepatita este cauzată de un virus, iar adenovirusurile reprezintă un tip comun de virusuri care se răspândesc de la om la om şi care pot să cauzeze o varietate de forme ale bolii, de la forme uşoare până la forme severe. Însă aceste virusuri sunt doar arareori raportate drept o cauză de apariţie a hepatitei severe la persoane sănătoase.
OMS a spus că ancheta care investighează cauzele bolii va trebui să se concentreze pe factori precum "susceptibilitatea crescută în rândul copiilor după un nivel scăzut de circulaţie a adenovirusurilor în timpul pandemiei de COVID-19, pe apariţia potenţială a unui nou adenovirus şi pe co-infectarea cu SARS-CoV-2".
Cele mai multe dintre cazuri - 114 - au fost raportate în Marea Britanie. Alte 13 cazuri au fost raportate în Spania, 12 în Israel, nouă în Statele Unite şi numere mai mici de cazuri au fost confirmate în Danemarca, Irlanda, Ţările de Jos, Italia, Norvegia, Franţa, România şi Belgia, potrivit OMS.
Joi, Centrul american pentru prevenirea şi controlul bolilor (CDC) a emis o recomandare sanitară care a informat furnizorii de servicii medicale şi agenţiile din domeniul sănătăţii publice în legătură cu o investigaţie care anchetează cazurile acute de hepatită de origine necunoscută.
CDC a recomandat furnizorilor de servicii medicale să aibă în vedere testele de adenovirusuri la copiii cu hepatită atunci când cauzele acestei boli nu sunt cunoscute, adăugând că testarea întregului eşantion de sânge recoltat - nu doar a plasmei sangvine - ar putea să fie o procedură cu un grad mai mare de sensibilitate.
"Nu este încă foarte clar dacă s-a produs o creştere a numărului de cazuri de hepatită sau o creştere a gradului de conştientizare legată de cazurile de hepatită care se produc în ritmul aşteptat şi care rămâneau până acum nedetectate. Deşi un adenovirus rămâne o ipoteză posibilă, anchetele sunt în curs de desfăşurare pentru a depista agentul cauzator", a precizat OMS.
Sindromul clinic "în rândul cazurilor identificate este hepatită acută (inflamaţie a ficatului) cu niveluri crescute ale enzimelor hepatice", precizează acelaşi document. Multe cazuri au raportat simptome gastrointestinale, precum dureri abdominale, diaree şi vărsături, care "au precedat declanşarea hepatitei acute severe", precum şi creşteri ridicate ale nivelurilor de enzime, precum Alaninaminotransferază şi icter.
Cei mai mulţi dintre copii nu au prezentat febră, a precizat OMS, iar virusurile comune care cauzează hepatită virală acută - precum virusurile hepatice A, B, C, D şi E - nu au fost detectate în niciunul dintre aceste cazuri.
Hepatita este o inflamaţie a ficatului, un organ vital care procesează nutrimentele, filtrează sângele şi contribuie la combaterea infecţiilor. Atunci când ficatul este inflamat sau avariat, funcţionarea lui poate fi afectată.
Cel mai adesea, hepatita este cauzată de un virus, iar adenovirusurile reprezintă un tip comun de virusuri care se răspândesc de la om la om şi care pot să cauzeze o varietate de forme ale bolii, de la forme uşoare până la forme severe. Însă aceste virusuri sunt doar arareori raportate drept o cauză de apariţie a hepatitei severe la persoane sănătoase.
OMS a spus că ancheta care investighează cauzele bolii va trebui să se concentreze pe factori precum "susceptibilitatea crescută în rândul copiilor după un nivel scăzut de circulaţie a adenovirusurilor în timpul pandemiei de COVID-19, pe apariţia potenţială a unui nou adenovirus şi pe co-infectarea cu SARS-CoV-2".
Cele mai multe dintre cazuri - 114 - au fost raportate în Marea Britanie. Alte 13 cazuri au fost raportate în Spania, 12 în Israel, nouă în Statele Unite şi numere mai mici de cazuri au fost confirmate în Danemarca, Irlanda, Ţările de Jos, Italia, Norvegia, Franţa, România şi Belgia, potrivit OMS.
Joi, Centrul american pentru prevenirea şi controlul bolilor (CDC) a emis o recomandare sanitară care a informat furnizorii de servicii medicale şi agenţiile din domeniul sănătăţii publice în legătură cu o investigaţie care anchetează cazurile acute de hepatită de origine necunoscută.
CDC a recomandat furnizorilor de servicii medicale să aibă în vedere testele de adenovirusuri la copiii cu hepatită atunci când cauzele acestei boli nu sunt cunoscute, adăugând că testarea întregului eşantion de sânge recoltat - nu doar a plasmei sangvine - ar putea să fie o procedură cu un grad mai mare de sensibilitate.
