Parlamentarii care s-au opus de-a lungul timpului Legii offshore trebuie identificaţi şi puşi să plătească pentru că au lucrat în detrimentul ţării, a afirmat, joi, Pavel Popescu, preşedintele comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, în cadrul dezbaterii "Energia României în noua economie", organizată de România Durabilă şi EM 360.
Popescu a arătat că securitatea în zonă a devenit acum un element foarte important, de care se interesează investitorii care vin în România.
"Nu este un clişeu când spunem că România în cinci ani nu poate fi doar independentă energetic, ci şi furnizor de energie în regiune", a continuat parlamentarul.
El a precizat că, dincolo de resursele din Marea Neagră, ar trebui să ne uităm şi la proiectul nuclear de la Cernavodă.
"Acum doi ani, Statele Unite ale Americii în mod oficial prezentau în România un proiect de 7 miliarde de euro pentru proiectul Cernavodă şi de atunci nu s-a întâmplat nimic, ceea ce este trist pentru că ţine de securitatea din această perioadă. Cred că independenţa energetică a României trebuie accentuată din toate punctele de vedere, pentru că există interese comune mai mult ca oricând", a mai spus Popescu.
Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul legii offshore cu 248 de voturi "pentru" şi 34 de voturi "împotrivă".
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare un set de măsuri privind stabilitatea regimului fiscal şi de redevenţe petroliere.
Potrivit documentului, titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi/ sau onshore de adâncime aflate în curs de executare li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, regimul de redevenţe şi regimul fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare existente la data de 1 ianuarie 2023.
Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare, se precizează în proiect.
Pe toată durata derulării acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi onshore de adâncime, titularii acordurilor, inclusiv operatorii economici afiliaţi acestora au dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere respective, la preţurile şi în cantităţile determinate de către aceştia, în condiţiile legislaţiei naţionale şi europene în vigoare. Prin excepţie, Guvernul, prin hotărâre, la propunerea Ministerului Energiei, poate introduce restricţii temporare de preţ şi vânzare pentru cantităţile necesare în vederea asigurării consumului clienţilor casnici şi producătorilor de energie termică destinată populaţiei, precum şi a celor necesare îndeplinirii obligaţiilor subsumate mecanismelor europene de solidaritate prevăzute de reglementările europene, se mai arată în actul normativ.