Premium
Cercetătorii de la Universitatea Harvard sunt pe urmele unor relicve extraterestre aflate în largul coastei Papua Noua Guinee. De la fața locului au fost recuperate, până în prezent, o serie de sfere minuscule care ar putea proveni de la o rocă cu o istorie destul de interesantă.
Meteoritul a fost urmărit de sateliții guvernului american înainte de a se dezintegra deasupra Pacificului în 2014. Viteza neobișnuită a meteoritului, clasificat CNEOS 2014-01-08 (sau, mai simplu, IM1), a atras interesul lumii științice.
A fost o oportunitate prea bună pentru a o rata pentru renumitul astronom de la Universitatea Harvard, Avi Loeb, care a fondat Proiectul Galileo în 2021 pentru a căuta semnături ale tehnologiei de origine extraterestră. În luna iunie a acestui an, el a condus o expediție pentru a căuta rămășițele lui IM1.
Folosind o serie de magneți puternici, membrii echipei de căutare a proiectului au cernut sute de sfere minuscule cu diametrul cuprins între 0,05 și 1,3 milimetri din sedimentele aflate la 2 kilometri sub suprafață, la aproximativ 85 de kilometri nord de Insula Manus.
O evaluare preliminară a 57 dintre obiectele minerale de către o echipă de cercetători de la Universitatea Harvard din SUA sugerează că cel puțin câteva dintre ele nu reflectă tipul de chimie la care ne-am aștepta din propriul nostru sistem solar, alimentând speculațiile conform cărora IM1 a traversat spațiul interstelar înainte de a se izbi de atmosfera planetei noastre.
„Aceasta este o descoperire istorică, marcând prima dată când oamenii dețin materiale provenite de la un obiect interstelar de mari dimensiuni, și sunt extrem de mulțumit de aceste rezultate ale acestei analize științifice riguroase”, a declarat antreprenorul american Charles Hoskinson, care a contribuit la finanțarea expediției de căutare a resturilor meteoritului.
Un element venit din alte lumi
Cercetătorii au constatat că sferele extraterestre sunt puternic îmbogățite în metale beriliu (Be), lantan (La) și uraniu (U), particulele nu par a fi, de asemenea, genul de materiale pe care le-am găsi în vecinătatea planetei noastre.
De fapt, acest raport special nu a mai fost observat niciodată înainte în niciun meteorit, sugerând o raritate care indică un loc de naștere departe de propriul nostru sistem solar.
Având în vedere obiectivul Proiectului Galileo de a vâna nu doar materiale de origine extrasolară, ci și semne de tehnologie extraterestră, conversația este inevitabil polarizată, atrăgând un spectru de opinii critice și optimiste din diverse colțuri ale mediului academic și nu numai.
Lucrarea în sine ridică posibilitatea ca conținutul ridicat de uraniu să fie un indiciu al implicării unui anumit tip de tehnologie extraterestră.
Pentru a complica și mai mult lucrurile, expediția în sine a atras critici din partea autorităților din Papua Noua Guinee, care susțin că membrii echipei ar fi intrat ilegal în țară cu un tip de viză greșit.
Apariţia vieţii pe Pământ ar putea avea origini extraterestre?
Apariţia vieţii pe Pământ ar putea avea origini extraterestre. Astrobiologii continuă să găsească indicii care sugerează că viaţa a apărut în altă parte a galaxiei şi a fost adusă pe Terra de meteoriţi şi comete, în urmă cu 4 miliarde de ani.
Peter Ward, biolog la Universitatea Washington din Seattle, afirmă că există tot mai multe indicii care sugerează că viaţa a apărut în altă parte a galaxiei, posibil pe Marte.
Teoria, cunoscută sub numele de pangeneză, arată că molecule organice şi apă au fost descoperite la suprafaţa cometelor care traversează sistemul nostru solar, aspect care indică faptul că materialele necesare apariţiei vieţii pe Pământ provin din spaţiu, scrie gadgetreport.ro.
Pangeneza nu este o teorie nouă. Aceasta a apărut în 1871, însă a început să se răspândească recent, odată ce astronomii au început să descopere numeroase componente organice în Univers.
