„În condiţiile veniturilor actuale, trebuie să terminăm nişte proiecte, nu putem să avem 30%-50% din toate proiectele şi nimic terminat, scopul este să avem măcar 10%-20% din proiecte terminate. Iar altă parte din proiecte să fie sistate sau trecute pe o altă formă de finanţare“, a explicat Liviu Voinea când a prezentat, în urmă cu jumătate de an, lista primelor 20 de obiective şi normele metodologice în baza cărora urma să se facă evaluarea proiectelor.
Piedici în calea reformei
„Va fi o revoluţie în finanţele publice dacă reuşim să o ducem la bun sfârşit“, a precizat Voinea. Lista obiectivelor prioritare trebuia să fie întocmită de fiecare ordonator de credite şi transmisă, spre centralizare şi verificare, Unităţii de evaluare a investiţiilor din Ministerul de Finanţe. Pe 30 iunie, lista finală, avizată de Finanţe, urma să fie analizată de guvern şi aprobată, ulterior, printr-un Memorandum.
Mai mult, rectificarea bugetului ar fi trebuit să fie realizată şi în funcţie de această listă şi să aloce banii necesari pentru continuarea proiectelor. Calendarul anunţat nu a mai fost respectat.
Exact în perioada în care fostul ministru trimitea spre publicare normele de prioritizare a investiţiilor, respectiv în primăvară, executivul emitea OUG nr. 8/2014 prin care Ministerul Dezvoltării primea mână liberă să împartă banii de investiţii autorităţilor locale prin ordine de ministru care nu se mai publică în Monitorul Oficial. La scurt timp după aceea, la începutul lunii iunie, acordul cu FMI a fost îngheţat - suspendând, astfel, obligaţiile pe care guvernul şi le asumase faţă de creditorul internaţional -, iar Liviu Voinea a fost votat de Parlament pentru a ocupa postul de viceguvernator al Băncii Naţionale.
„Probabil că, în lipsa presiunilor pe care le exercitau finanţatorii internaţionali, voinţa politică nu a mai fost suficientă pentru a continua procesul de prioritizare a investiţiilor“, este de părere preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.
Memorandum-ul pe care ar fi trebuit să îl aprobe guvernul nu a mai fost făcut public, iar rectificarea bugetară din vară nu a luat în calcul nicio listă de obiective aşa cum se planificase iniţial. Din contră, tendinţa a fost de reducere a fondurilor pentru investiţii. Evoluţia din primele şase luni arată o scădere de circa 30% a sumelor investite de la buget.
Preluare: Capital.ro
Comentează