Guvernul pregătește folosirea dronelor pentru a identifica construcțiile ilegale, iar primăriile vor putea apela la firme de executare fiscală pentru recuperarea taxelor locale restante. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, alături de premierul Ilie Bolojan, au anunțat pregătirea cadrului legal pentru acest proiect normativ, însă ar putea încălca dreptul la viață privată susține fostul judecător CCR, Petre Lăzăroiu, completând cu faptul că o astfel de lege ar putea duce și la simplificarea procedurilor pentru chemarea în instanță, realizându-se mai departe abuzuri.
Guvernul României pregătește un proiect de lege care va permite autorităților locale să folosească drone pentru a inspecta din aer proprietățile private și a depista construcțiile nedeclarate, indiferent dacă acestea au sau nu autorizație de construire.
Scopul este de a crește colectarea impozitelor locale și a înregistra imobilele în sistemul fiscal
„Propunem instituirea unor mecanisme moderne, de verificare cu privire la existența și mărimea imobilelor construite cu sau fără autorizație de construire, astfel încât să existe temei legal pentru primărie ca, prin utilizarea dronelor, să poată să identifice aceste imobile”, a declarat Cseke Attila.
Ministrul Dezvoltării a subliniat că tehnologia de tip drone va scuti inspectorii de parcurgerea terenului.
„Aceste drone astăzi sunt capabile și să facă măsurători. Pe baza acestor măsurători, se va deschide rol fiscal pentru cetățenii care nu și-au declarat această construcție, indiferent că a fost construită cu autorizație de construire sau fără”, a explicat ministrul Dezvoltării.
În plus, autoritățile locale ar urma să obțină posibilitatea de a externaliza colectarea restanțelor fiscale către firme specializate în executare silită. Conform propunerii, cheltuielile cu executarea vor fi suportate integral de debitor.
Legea ar putea încălca drepturi garantate de Constituție
Juristul Petre Lăzăroiu, fost judecător al Curții Constituționale a României susține, pentru Ziare.com, că proiectul ar putea încălca dreptul la viață privată.
„Problema, așa cum o văd eu, e că, deși legea ar putea încălca Constituția, aceasta tot va trece. În această eventualitate s-ar crea o situație foarte complicată pentru majoritatea persoanelor care au datorii din cauza anumitor greșeli.
Iar apoi, când acele datorii se vor externaliza, acele persoane vor fi chemate în instanță, iar așa cum arată peisajul politic, e posibil ca Executivul să facă un pas suplimentar și să simplifice procedurile. Putem ajunge în situații în care persoana nu se poate apăra”, a declarat fostul judecător CCR.
„Guvernul vrea să demonstreze că e capabil să strângă bani și să recupereze debitele”
Întrebat ce alte articole din Constituție ar mai putea fi încălcate, în afară de dreptul la viață privată, juristul a mai oferit câteva exemple.
„Mai putem vorbi despre încălcarea dreptului la liberă inițiativă, dreptul la proprietate, accesul liber la justiție ar fi îngreunat prin lipsa unor protecții legale ale învinuiților. Însă, repet, n-aș băga mâna în foc referitor la o respingere a proiectului din partea CCR, având în vedere ceea ce am tot văzut recent.
Guvernul vrea să demonstreze că e capabil să strângă bani și să recupereze debitele, pentru a mai acoperi deficitul bugetar”, a conchis Petre Lăzăroiu.
Ce spune Constituția
Cele patru drepturi menționate de Lăzăroiu, dreptul la viață privată, dreptul la liberă inițiativă economică, dreptul de proprietate și accesul liber la justiție sunt garantate în Constituția României prin articole distincte, fiecare cu sfera sa proprie.
Dreptul la viață intimă, familială și privată este reglementat de Art. 26 din Constituție, care prevede că „autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată” și că „persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.”
Comentează