DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

”Un motor care alimentează crima” - INTERVIU

Daniel Sandru

Care e impactul recentelor atentate de la Paris, cum se va schimba arhitectura de securitate și felul în care se vor raporta europenii la noile realități într-un interviu cu politologul Daniel Șandru, realizat de Alexandru Petria:

Alexandru Petria: - Daniel Șandru, după noile atentate de la Paris, cum poate să lupte eficient Europa împotriva terorismului?

Daniel Șandru: - Un prim pas, absolut necesar, este, din punctul meu de vedere, acela al solidarității în jurul valorilor lumii occidentale, care se regăsesc în principiile redate, odată cu modernitatea marcată de Revoluția Franceză, în Declarația Drepturilor Omului și Cetățeanului, reiterate la nivel global prin Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată de Adunarea Generală a ONU în 1948 și identificabile astăzi, la nivelul Uniunii Europene, în Cartea Europeană a Drepturilor Omului. Solidaritatea în jurul acestei scale axiologice și în jurul acestor principii, care implică, deopotrivă, moștenirea greco-romană și tradiția umanistă iudeo-creștină nu implică, în niciun fel, ura fanatică față de cel diferit, ci tocmai înțelegerea diferenței, dar nu implică, în mod evident, toleranța față de intoleranță și față de fundamentalism, din orice parte ar veni acesta. Fundamentalismul islamic este, din nefericire, așa cum s-a văzut în vremea din urmă, cel mai recent acum câteva zile la paris, un motor care alimentează crima, iar crima nu poate avea niciun fel de justificare. Ca atare, cred că lumea occidentală în general, Europa în particular, are capacitatea de a diferenția între victimele fundamentalismului islamic – așa cum sunt, ca și occidentalii, și refugiații din Orient! – și promotorii terorii în numele credinței. În ceea ce-i privește pe aceștia din urmă, că fac parte din ISIS ori din alte organizații teroriste, cred că occidentalii trebuie să dea un raspuns ferm, ceea ce presupune, în mod clar, și intervenții de tip militar. 

- Vor urma noi restrângeri ale drepturilor individuale?

- Intrăm, aici, pe coridorul unei dileme ce vizează o problemă socio-existențială: libertate sau securitate? Deși, la o primă vedere, mai cu seamă dacă este vorba despre ceea ce Jaspers numea „situații-limită” iar Schmitt „stare de excepție”, problema e pusă în termenii unei disjuncții exclusive, eu consider că, tocmai având în vedere valorile lumii occidentale, aceasta ar putea fi „transformată” într-o dijuncție inclusivă, care să permită spațiului european să fie, în același timp, tărâmul libertății, fără a se afla, însă, în imposibilitatea de a oferi garanții de securitate cetățenilor săi. În mod evident, cel puțin până la conturarea cadrului în care securitatea să fie garantată, este posibil să fim martorii restrângerii anumitor drepturi individuale, așa cum este cazul dreptului de a călători, prin restricții impuse la granițe. Trebuie să ne întrebăm, desigur, ce se pierde atunci când se câștigă ceva, întrebare valabilă și dacă avem în vedere problema libertății, și dacă punem sub lupă chestiunea securității. Fiind oameni și fiind, nu mai puțin, dependenți de decizii umane, nu cred că putem să ne raportăm la „justa măsură” altfel decât la un „ideal regulativ”, în termeni kantieni. Nu dispunem, decât cultural, de o „metretică” în această privință, ceea ce nu înseamnă că nu putem spera la instaurarea unui echilibru între libertate și securitatea, atât cât să trecem „printre coarnele dilemei”. 

- La Adenium, unde ești director editorial, a fost publicată o carte despre masacrul de la Charlie Hebdo... Editura se apleacă atent asupra problemelor contemporaneității.

- Într-adevăr, în Colecția Hedline, sub egida căreia a apărut volumul „Je suis Charlie?”, coordonat de politologul Sorin Bocancea și la realizarea căruia au contribuit voci autorizate din spațiul național și internațional, ne propunem să publicăm texte „la zi”, să fim, altfel spus, mereu în actualitate. 

- Împingând discuția spre activitatea de editor, știu că Adenium o să participe la Târgul Internațional de Carte Gaudeamul din această săptămână. Ce noutăți mai sunt pentru cititori?

- În aceeași direcție, pentru Gaudeamus avem pregătit, la nivelul acestei colecții, volumul colectiv „Dialogul religiilor în Europa unită”, coordonat de Iulia Badea-Guéritée și Alexandru Ojică, care se dovedește a fi, la rându-i, în actualitate, date fiind, din nefericire, evenimentele petrecute în acest an, și am în vedere atât criza refugiaților, cât și sâgeroasele atentate de la finele săptămânii trecute. E o încercare de înțelegere, și în această carte, care are, de asemenea, contributori foarte valorori și situați pe poziții ideologice diferite, a ceea ce se întâmplă în lumea noastră. Pe o altă coordonată, avem în pregătire, iar cititorii vor putea să aibă acces în perioada următoare, un volum intitulat „Marele jaf postcomunist”, coordonat de politologul Emanuel Copilaș, precedat, pentru Gaudeamus, de cartea de autor a politologului Ioan Stanomir, intitulată „Sfinxul rus”. Suntem, deci, din orice parte am privi această colecție, în plină actualitate, în pas cu evenimentele pe care autorii noștri încearcă să le explice și să le înțeleagă. 

- Cred că volumul ”Scrieri” a lui Antonio Gramsci, deja anunțat, o să fie un veritabil eveniment editorial..

- Așa sperăm și noi, pentru că Antonio Gramsci e puțin cunoscut în spațiul intelectual românesc, iar primul volum apărut în Colecția Biblioteca Gramsciană, coordonată de politologul Sabin Drăgulin și susținută de Universitatea „Aldo Moro” din Bari, având titlul „Scrieri (1914-1926)”, apare în premieră în România, conținând texte scrise de autor în perioada de tinerețe. Traduceri fragmentate ale scrierilor gramsciene, episodice înainte de 1990, s-au concentrat asupra textelor semnate de Gramsci în perioada de maturitate, încât efortul nostru, care va fi unul linear și cronologic, va contribui, credem, la o descoperire adecvată a ideilor susținute de acest gânditor italian de stânga, fie de poziții asumat ideologice, fie de pe poziții critice. 
- Îți mulțumesc.


Interviu realizat de Alexandru Petria

****

Date despre Daniel Șandru

Din 2014: Profesor universitar doctor la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității „Petre Andrei” din Iași (titlu confirmat prin Decizia nr. 20/18.03.2014). Susţinerea, la nivelul studiilor de licenţă, a următoarelor cursuri: Introducere în ştiinţa politică. I: Concepte fundamentale (specializarea Ştiinţe Politice, anul I); Introducere în ştiinţa politică. II: Teorie politică (specializarea Ştiinţe Politice, anul I); Teoria și practica democrației (specializarea Ştiinţe Politice, anul al III-lea); Cultură politică (specializarea Științe Politice, anul al III-lea). Coordonarea lucrărilor de licenţă pe teme de Teorie politică, Teoria și practica democrației şi Cultură politică. 

Din 16 februarie 2014: Director al revistei de cultură contemporană TIMPUL. 

23 aprilie 2014 – 30 septembrie 2015: Tutore în cadrul proiectului POSDRU 133675, Inovare și dezvoltare în structurarea și reprezentarea cunoașterii prin  burse doctorale și postdoctorale  (IDSRC – doc postdoc), Academia Română Filiala Iași, Grupa de cercetare „Ideologie și comunicare interculturală” (GC 07). 

Octombrie 2010 – prezent: Profesor asociat la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, specializările Filosofie, Științe Politice și Relații Internaționale și Studii Europene. Susținerea cursurilor de Ideologii politice (anul al II-lea), Politici comparate și Filosofie politică (anul al III-lea). 

Din 26 Februarie 2012: Președinte al Senatului Universității „Petre Andrei” din Iași. 

Din 2012: Membru în Consiliul de Administrație al Universității „Petre Andrei” din Iași. 

Octombrie 2010 – Februarie 2012: Secretar Științific al Facultății de Științe Politice și Administrative din cadrul Universității „Petre Andrei” din Iași (funcție didactică). 

Octombrie 2010 – prezent: Director al Programului de Master interdisciplinar Psihologie politică și leadership, acreditat ARACIS cu grad de „încredere”. 

Octombrie 2010 – prezent: Director al Centrului de Studii Politice și Administrative din cadrul Facultății de Științe Politice și Administrative a Universității „Petre Andrei” din Iași. 

Ianuarie 2010 – prezent: Director al Departamentului de Ştiinţe Conexe din cadrul Centrului de Cercetări Juridice al Universității „Petre Andrei” din Iași (funcţie în structură de cercetare) 

Octombrie 2009 – Ianuarie 2012: Director al Departamentului de Relații Internaționale și PR, devenit, din octombrie 2010, Departamentul de Relații Publice și Imagine Universitară (funcție în structură administrativă). 

Ianuarie – Octombrie 2009: Coordonator al Departamentului Erasmus din cadrul Universității „Petre Andrei” din Iași. 

1999-2009: Preparator universitar (1999), Asistent universitar (2003), Lector universitar (2006) și Conferențiar universitar (2010). Susţinerea următoarelor seminarii: Introducere în ştiinţa politică. I: Concepte fundamentale (specializarea Ştiinţe Politice, anul I); Introducere în ştiinţa politică. II: Teorie politică (specializarea Ştiinţe Politice, anul I); Sociologie politică (specializarea Ştiinţe Politice, anul I); Antropologie politică (specializarea Ştiinţe Politice, anul al III-lea); Sisteme politice contemporane (specializarea Ştiinţe Politice, anul al III-lea); Sistemul politic românesc contemporan (specializarea Ştiinţe Politice, anul al III-lea); Teoria și practica democrației (specializarea Științe Politice, anul al III-lea); Cultură politică (specializarea Științe Politice, anul al III-lea). 

2003: Editor la Revista Symposion, coordonată de Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane” al Academiei Române. 

2001-2003: Lector asociat la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității „Apollonia” din Iași. Susţinerea cursurilor de Teorii ale comunicării (specializarea Jurnalism şi ştiinţele comunicării, anul I) şi Teoria relaţiilor internaţionale (specializarea Jurnalism şi ştiinţele comunicării, anul al II-lea). 

1998 – 1999: Redactor-șef al Revistei Opinia studențească. 

1997 – 1998: Redactor la Revista Dialog a Universității „Al. I. Cuza” Iași.

content-image

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.