Un nou atac la presă. Divulgarea de informații din dosarele de corupție ar însemna infracțiune gravă

Acum ar constitui infracțiuni grave orice fel de dezvăluiri din dosarele de corupție. Adică... să nu mai apară în presă informații din dosare pentru că s-ar compromite interesele Justiției. În fapt se urmărește ca dacă există cercetări penale ele să fie făcute fără știința presei și deci a opiniei publice. Modificarea propusă a trecut de Senat tacit - adică fără nici o dezbatere (oare de ce?). Autorul modificărilor este senatorul PSD de Mehedinți, Șerban Nicolae (patria lui Duicu - cercetat în arest pentru fapte de corupție) susține că a propus sancţionarea cu pedepse de până la trei ani de închisoare a persoanelor care publică informaţii din dosarele penale și că actualele prevederi sunt imprecise, relatează gandul.info Senatorul a decis să propună modificarea articolului 277 din Noul Cod Penal, care vorbeşte despre ”Compromiterea intereselor justiţiei”. Chiar şi în forma actuală, articolul a ridicat o serie de probleme, în special în relaţia dintre presă şi magistraţi, pentru că o interpretare excesivă a acestui text poate duce la secretizarea dosarelor penale. El a mers însă mai departe şi a propus pedeapsa cu închisoarea pentru toţi cetăţenii care dezvăluie ”informaţii care, potrivit legii, nu au caracter public, dintr-o cauză penală aflată in curs de cercetare”. Sancţiunea fiind de la şase luni la trei ani de închisoare, această nouă infracţiune ar urma să fie introdusă în legea penală la aliniatul 3 al articolului 277. ► Forma actuală din Noul Cod Penal, în vigoare, este următoarea: (3) Dezvăluirea, fără drept, de informaţii dintr-o cauză penală, de către un martor, expert sau interpret, atunci când această interdicţie este impusă de legea de procedură penală, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.” ► Forma propusă de senatorul Şerban Nicolae este aceasta: ”Dezvăluirea de informaţii care, potrivit legii, nu au caracter public, dintr-o cauză penală aflată în curs de cercetare, se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani. Dacă fapta este săvârşită de un judecător sau de un reprezentant al organului de urmărire penală, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 5 ani”. Diferenţa dintre cele două texte este esenţială. În textul în vigoare, subiectul acestei infracţiuni este bine definit. Cu alte cuvinte, poate fi sancţionat pentru dezvăluirea de informaţii nepublice doar martorul, expertul sau interpretul, alte categorii de persoane fiind excluse. În varianta propusă de Şerban Nicolae, subiectul infracţiunii poate fi oricare dintre cetăţenii României. Experţii, judecătorii, procurorii şi jurişti consultaţi de gândul au explicat că, în forma propusă de senatorul PSD, acestă infracţiune se aplică tuturor. Cum s-ar putea aplica acest articol presei? o analiză gandul.info Având în vedere că acest articol este propus pentru modificare în Codul Penal, infracţiunea poate avea efect în activitatea presei. În general, informaţiile din dosarele penale de corupţie sunt publicate de către mass-media. Infracţiunea propusă de senatorul Şerban Nicolae ar putea fi aplicată tocmai în cazul junaliştilor care scriu despre dosarele de corupţie. Spre exemplu, un jurnalist publică stenograme din dosarul unui senator anchetat pentru trafic de influenţă la un judecător de la Curtea Supremă şi care a fost arestat preventiv. Dacă propunerea lui Nicolae intră în vigoare, procurorii vor fi obligaţi să-l ancheteze pe jurnalist pentru că a publicat informaţii din ancheta penală. Articolul senatorului Şerban nici măcar nu vorbeşte despre documente din ancheta penală, ci despre informaţii, adică o definiţie mult mai largă. Potrivit acestui articol, chiar şi informaţiile pe surse, cum ar fi că un deputat sau un ministru este cercetat de DNA, publicate de presă, pot fi considerate drept informaţii nepublice, iar cel care le-a dezvăluit poate fi anchetat penal şi sancţionat. Contactat de gândul la momentul în care a înregistrat propunerea, senatorul Şerban Nicolae a explicat că nu s-a gândit în primul rând la presă când a formulat propunerea, ci mai mult la procurorii care se presupune că transmit informaţii către mass-media. "Oricine compromite interesele justiţiei este pasibil de pedeapsă. Atunci când m-am referit la dezvăluire, nu m-am referit la jurnalişti, ci la cei care deţin aceste informaţii. Dezvăluirea se consumă în momentul în care cel care are acces la informaţia cu caracter nepublic o transmite către o persoană care, potrivit legii, nu are această abilitate. Ce se întâmplă ulterior nu mai conteză. Ar fi aberant să credem că aici intră jurnalistul, cel de la montaj, şi cel care a scris burtiera", a explicat senatorul Şerban Nicolae. Totuşi, în proiectul său de lege, senatorul nu a definit ce înseamnă exact procedura de dezvăluire. În opinia sa, dezvăluirea de informaţii nepublice nu se referă la apariţia în presă. Parlamentarul a explicat că, aşa cum arată acum articolul din Codul Penal, limitează cercul celor pasibili de sancţiuni doar la o categorie de funcţionari şi nu include toţi cetăţenii. Faptul că această modificare se aplică tuturor cetăţenilor este explicată chiar de iniţiatorul propunerii legislative. Şerban Nicolae a menţionat că, în opinia sa, nu este normal ca doar procurorii sau funcţionarii care au treabă cu dosarele penale să fie pasibili de o pedeaspă. Senatorul susţine că divulgarea de informaţii reprezintă o încălcare gravă a legii care trebuie şi mai aspru sancţionată. În normele actuale, pedepsele sunt de până la doi ani, pe când Nicolae propune pedepse de cinci ani de închisoare. "Enumerarea, prin caracterul expres şi limitativ, duce la concluzia că doar anumite persoane sunt sancţionabile, ca şi cum divulgarea sau dezvăluirea ar avea gradul de pericol social al unei infracţiuni doar prin raportare la o calitate anume cerută de lege, ceea ce este inacceptabil. De asemenea, în opinia mea, ca şi a unor specialişti consultaţi în acest sens, compromiterea actului de justiţie prin manipularea unor informaţii care, prin lege, nu au caracter public, constituie o faptă cu grad ridicat de pericol social, chiar şi când este urmarea unei neglijenţe. Or, din textul actual al sancţiunilor prevăzute, rezultă că asemenea faptă este una minoră, indiferent dacă fapta este săvârşită cu intenţie sau din culpă şi indiferent de consecinţe", a explicat Şerban Nicolae În expunerea de motive, Şerban Nicolae a explicat că, de fapt, a dorit să clarifice şi mai mult articolul din Noul Cod Penal. Totuşi, senatorul PSD nu a explicat de ce în prima parte a articolui a nu a identificat subiecţii infracţiunii. ”La alineatul (3), alături de reformularea, din raţiuni de precizie normativă a tipului de informaţii a căror difuzare este sancţionată, am propus introducerea unei noi teze prin care sancţiunea în cazul celor care instrumentează o cauză penală — judecător sau organ de anchetă penală — să fie mai mare, in considerarea faptului că, intr-o atare ipoteză, şi consecinţa este mult mai gravă, afectând insuşi actul de justiţie; în aceeaşi logica şi sancţiunea propusă pentru alte persoane (prima teză a alin. 3) este majorată, eliminându-se amenda”, a explicat Serban Nicolae ► Senatorul Şerban Nicolae a reformulat şi articolul care priveşte presiunile asupra Justiţiei. Forma propusă de seanator este următoarea: ”Declaraţia publică cu caracter nereal, făcută cu intenţie, la adresa unui judecător, a unui complet de judecată sau unui organ de urmărire penală, făcută in scop de intimidare a acestora, de oricare dintre părţi, direct sau prin reprezentanţi autorizaţi, în legătură cu o instrumentarea unei proceduri judiciare aflată în curs de desfăşurare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amendă. Intenţia, caracterul nereal al declaraţiei, ca şi intimidarea ca scop, aşa cum sunt prevăzute in alineatul precedent, nu se prezumă”. ► Forma actuală din lege este următoarea: "Fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă." Parlamentul a decis să abroge acest articol din Codul Penal motivând că ar fi destinat exclusiv presei. Unii specialişti în drept au explicat că, de fapt, acest articol nu se aplică presei, ci inculpaţilor care în procesul penal fac presiuni asupra completurilor de judecată. Ministerul Justiţiei, prin fostul secretar de stat Ovidiu Puţura, a susţinut abrograrea articolului. "Este o iniţiativă legislativă care va garanta libertatea de exprimare. Este un apel la articolul 10 din CEDO, potrivit căreia orice persoană are dreptul la exprimare liberă. De asemenea, înlătură arbitrariul pentru că simple declaraţii pot fi interpretate drept atingere la acesta articol de lege", a declarat secretarul de stat în cadrul dezbaterilor parlamentare Proiectul senatorului PSD a fost înregistrat la Senat pe 3 februarie şi pe 11 februarie a fost solicitat punctul de vedere al Guvernului. Consiliul Legislativ al Guvernului a emis un aviz favorabil pentru proiectul lui Şerban Nicolae. În schimb Comisia Juridică a Senatului a respins cu aviz negativ proiectul de lege. Senatorul Şerban Nicolae a insistat ca propunerea sa să fie aprobată. În cadrul dezbaterilor din Comisia Juridică pe marginea unei cereri de reexaminare a unei alte propuneri legislative care prevde eliminarea din Codul Penal a articolului care se referă la incriminearea presiunilor asupra Justiţiei. În această şedinţă Şerban Nicolae a cerut ca propunerea sa să fie adoptată. În schimb comisia a respins cererea sa tocmai pe considerentul ca respinsese deja cerere de reexaminare a eliminării incriminării presiunilor asupra Justiţiei. Proiectul va ajunge lege după ce va trece şi prin Camera Deputaţilor, care va aviza prin Comisia Juridică şi apoi va vota în plen propunerea senatorului PSD.

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!