Un nou caz Bodnariu în Suedia. O delegație a României depune eforturi uriașe pentru a duce două minore în țară. Luna trecută, o familie de români din Suedia reclama că statul suedez le-a luat cele două fiice minore, Sara şi Tiana. Săptămâna aceasta o delegație a României compusă din senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă din Senatul României și deputatul Ben Oni Ardelean, din partea Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaților, a efectuat o misiune oficială în Suedia, pentru a solicita repatrierea celor doi copii minori români ai familiei Samson, Sara (11 ani neîmpliniți) și Tiana (10 ani), reținuți abuziv de serviciile sociale din Suedia, începând cu 2 decembrie 2022 și, respectiv, reîntregirea familiei menționate.
Situația dramatică a unei familii de români din Suedia stârnește reacții în Parlament
În cadrul întrevederilor cu oficialii suedezi, senatorul Titus Corlățean, care a condus misiunea comună a Parlamentului și Guvernului României, a solicitat în termeni imperativi repatrierea de urgență a celor doi copii minori români, deținuți abuziv împotriva voinței statului de cetățenie, România, aceștia deținând exclusiv cetățenia română.
Senatorul Titus Corlățean a semnalat interlocutorilor încălcările grave și repetate ale tratatelor internaționale, europene și bilaterale în domeniu – Convenția ONU privind drepturile copilului, Regulamentul (UE) 2019/1111 al Consiliului privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materie de răspundere părintească și privind răpirea internațională a copiilor și Acordul bilateral româno-suedez din 1974 în materie consulară, precum și a legislației interne suedeze în domeniu, unele dintre aceste încălcări, în opinia demnitarului român, constituind infracțiuni care ar necesita demararea unei anchete penale împotriva celor vinovați.
Delegația română a semnalat situația dramatică a celor două minore, în special a Sarei, care, în urma unui tratament restrictiv și abuzator a avut, până în prezent, 5 tentative de suicid, ceea ce creează o situație de urgență privind repatrierea acestora și reunificarea familiei.
În acest sens, soluțiile instituționale și juridice la dispoziție ar putea fi plasarea minorelor în cadrul familiei lărgite (există de mai multă vreme o anchetă socială profesionistă și o propunere în acest sens avansată de Autoritatea română pentru protecția copilului) sau transferul de competență către o instanță română, pe baza Regulamentului (UE) 2019/1111 al Consiliului privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materie de răspundere părintească și privind răpirea internațională a copiilor, soluții pe care autoritățile române le-au propus în mod repetat în perioada de un an și jumătate de când acest caz a fost semnalat, fără a primi un răspuns. Delegația română a menționat că acestea pot fi utilizate doar dacă aplicarea lor se va face cu celeritate, repatrierea minorului în România fiind însă soluția care ar trebui promovată cu prioritate.
Delegația română a solicitat oficial, atât înaintea vizitei, dar și pe perioada prezenței în Suedia, să i se acorde acces liber și contact direct cu cele două minore. Serviciile sociale suedeze au refuzat abuziv acordarea acestui acces, lucru de care delegația română a luat notă oficial. S-a reușit, în schimb, realizarea, în termen scurt și după foarte multe insistențe, a unei video conferințe între consulul României în Suedia și cele două minore, prin intermediul unui translator, la care au asistat și reprezentanții serviciilor sociale suedeze.
Senatorul Titus Corlățean a atras atenția că acest caz are un potențial serios de a altera relațiile bilaterale între România și Suedia, în condițiile în care situația dramatică a celor doi copii a generat un puternic impact emoțional în cadrul opiniei publice din țara noastră, dar și la nivelul comunităților românești din Europa și Statele Unite ale Americii.
Acesta a menționat că, în lipsa unei decizii privind repatrierea și reunificarea familiei în acest caz, atât autoritățile române, cât și asociațiile românilor și bisericilor din țară și străinătate se vor considera libere să protesteze după modelul deja realizat în cazurile anterioare, pentru familii aflate în situații similare (Norvegia - cazul Bodnariu și Germania – cazul Furdui), simultan cu demersurile politice și juridice ce vor fi întreprinse la nivel instituțional european și euro-atlantic.
În marja vizitei efectuate la Stockholm, senatorul Titus Corlățean a avut convorbiri pe tema menționată cu Carl Bild, fost ministru de externe al Suediei și cu colegi parlamentari suedezi, membri ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
Autoritățile române așteaptă în perioada imediat următoare o decizie din partea autorităților suedeze, care să permită repatrierea minorelor și reunificarea familiei.
Un caz care reamintește de cazul Bodnariu
Cazul amintește de situația familiei Bodnariu din Norvegia, care a trecut printr-o experiență similară în 2015, când cei cinci copii ai familiei au fost luați de autoritățile norvegiene pe baza unor acuzații de violență asupra minorilor. După un val de proteste internaționale, copiii Bodnariu au fost redați familiei în iunie 2016, iar familia s-a mutat ulterior în România.
Comentează