Un oficial maghiar vorbește despre `etnocid` în România: Vor să reorganizeze România împărțind maghiarii

Proiectul de reformă administrativă ar împărți România în mai puține județe, fără a ține cont de tradițiile istorice și culturale.

În lipsa unei teme de campanie, a reapărut posibilitatea unei reforme a administrației publice românești. Conform acestei propuneri, în viitor, România ar urma să aibă doar 15 județe în loc de 41, a declarat un colaborator extern al Institutului de Afaceri Externe din Ungaria, pentru InfoRadio citat de Rador Radio România. Noile unități administrative ar diviza Ținutul Secuiesc, dar Zsolt Pászkán spune că, în prezent, implementarea reformei este puțin reală.

Șeful Camerei de Comerț și Industrie a României și un reprezentant al Asociației Salvați România din Brașov au adus în discuţie această posibilitate în ultimele șase luni. Potrivit lui Zsolt Pászkán, principalul argument în favoarea redistribuirii județelor este că există prea multe unități administrative, prea multe primării și, prin urmare, prea mulți angajați și personal administrativ, ceea ce înseamnă costuri suplimentare pentru stat, iar acest lucru este dificil de gestionat, adăugând că o parte semnificativă a aşezărilor nu se autosusțin din acest punct de vedere, conform reglementărilor românești.

În plus, România are deja regiuni de dezvoltare, așa cum cere aderarea la UE, dar acestea nu s-au dovedit a fi mult mai eficiente, a explicat Zsolt Pászkán.

„Sistemul politic și administrativ din România este prea personalizat și centralizat și, chiar și în cadrul unei regiuni de dezvoltare, acele județe cu o conducere mai înrădăcinată și mai apropiată de guvern primesc mai multe resurse, în timp ce altele sunt marginalizate” - a declarat colaboratorul extern al Institutului Afaceri Externe din Ungaria, adăugând că, o cooperare naturală nu s-a dezvoltat sau este foarte greu de dezvoltat. Potrivit acestuia, reforma propusă în prezent ridică problema modului în care aceasta ar fi diferită de ceea ce s-a întâmplat până în prezent, fără a reglementa, de exemplu, problema autodeterminării. Zsolt Pászkán a mai adăugat că majoritatea oamenilor, atunci când vorbesc despre autodeterminare, se gândesc doar la „amenințarea” reprezentată de maghiari, în timp ce Moldova sau Bucovina ar fi de acord și cu posibilitatea autodeterminării.

Întrebat în ce măsură proiectul va ține cont de tradițiile istorice și culturale, Zsolt Pászkán a spus că Bucovina, de exemplu, ar fi un fel de județ, dar în cazul Ținutului Secuiesc acest lucru este de neconceput și că „se gândesc” cum să se împartă aceste județe. Județul Mureș ar urma să facă parte dintr-o altă regiune, în timp ce județele Harghita și Covasna ar urma să facă parte din județul Brașov.

Așa cum a mai precizat, exercițiul românesc al puterii, aspirația clasei politice românești la „etnocid”, poate fi văzută în acțiune.

„Dacă totuși o vom face, haideţi să o vindem în aşa fel încât să eliminăm amenințarea maghiară și apoi va veni Canaanul aici” – astfel a rezumat Zsolt Pászkán atitudinea românilor.

Zsolt Pászkán a explicat că toate acestea se datorează mai degrabă faptului că clasa politică începe un an electoral fără să știe cum să facă campanie. Prin urmare, această problemă a fost ridicată din necesitate, ba mai mult, şi Guvernul român se află într-o situație dificilă. Situația bugetară este foarte gravă, nici măcar nu au îndrăznit să elaboreze un buget suplimentar, iar salariile se plătesc din fondul de rezervă. Toate acestea sugerează că partidele aflate la guvernare, care se ceartă între ele, au mari probleme. În opinia sa, aceasta este atât o modalitate de a distrage atenția de la dificultăți, cât și o modalitate de a desfășura o campanie care nu poate fi îndreptată împotriva lor.

În ceea ce privește probabilitatea unei reforme administrative, Zsolt Pászkán a declarat că „nimic nu este sigur și nimic nu este imposibil”, deși consideră că nu există nicio șansă realistă ca aceasta să aibă loc înainte de 2025, cu excepția cazului în care se va face o reformă mai ciudată. Zsolt Pászkán a adăugat că nici acest lucru nu ar fi atât de ușor, deoarece ar fi nevoie de modificarea Constituţiei, care ar necesita un referendum. Așadar, în opinia sa, va fi un proces complicat dacă nu vor găsi o soluție, dar, având în vedere că se apropie alegerile, există riscul ca toate acestea să se întoarcă împotriva lor. Iar din 2025, va exista din nou un nou sistem, cu un nou parlament și noi actori. Ceea ce nu a fost realizat până acum nu va fi mai ușor nici în viitor, a precizat Zsolt Pászkán.