Premium
Doar unul din cei aproximativ 3.000 de pescari din România a accesat fonduri europene, scrie Agerpres.
Preşedintele asociaţiei de pescari Goloviţa, Cătălin Balaban, a afirmat că pescarii nu au timp să studieze site-urile Ministerului Agriculturii sau ale altor instituţii pentru a găsi finanţările europene accesibile şi nici bani.
"Pescarii trebuie să vină cu o cofinanţare şi, după cum bine ştim, pescuitul este o activitate de supravieţuire, nu una care să asigure nişte venituri suficiente pentru investiţii. Cel mai bine ar fi ca cei de la minister să ia realitatea acestui sector şi nu să stea la birou. Pescarii sunt persoane fizice autorizate şi pentru a accesa fonduri nerambursabile trebuie să umble după documente şi mulţi se descurajează. E necesară o simplificare a procedurii", a afirmat Balaban.
Vârsta și tehnologia, impedimente
Asociaţia Goloviţa numără circa 70 de pescari, cu o medie de vârstă de peste 50 de ani, care-şi desfăşoară activitatea în complexul lagunar Razim-Sinoe, iar maxim zece dintre ei ştiu să lucreze pe Internet.
"Din păcate, noi, ca reprezentanţi ai pescarilor, nu avem capacitatea administrativă şi financiară să susţinem proiecte europene. Asta implică drumuri, timp, bani. Noi asigurăm o reprezentare a pescarilor doar la nivel de dialog cu instituţiile care au ca activitate pescuitul. Nu stăpânim activitatea de consultanţă pentru accesarea de fondurilor europene şi de aceea am solicitat Ministerului Agriculturii şi FLAG Delta Dunării să vină în comunitate, nu să se organizeze întâlniri la Tulcea, Bucureşti sau mai ştiu eu în ce localitate din ţară. Aceste consultări să se facă atunci când se scriu strategiile. În cadrul asociaţiei avem o cotizaţie simbolică şi nu avem venituri din care să susţinem alte costuri. Practic, tot ce fac e mai mult voluntar", a mai spus Cătălin Balaban.
Consultanții spun că se poate
La rândul său, reprezentantul unei firme care acordă consultanţă în domeniul fondurilor europene, Cătălin Tutunaru, îi încurajează pe pescari să acceseze fondurile nerambursabile.
"Sunt multe proiecte de succes. Pescarii ar putea să facă o formă asociativă, să devină persoane juridice. Nu este complicat să aplici. Consultanţii nu sunt scumpi. Percepem 4% din valoarea proiectului, dar suma este eligibilă din fonduri europene. Nu trebuie să vină ei cu bani de acasă să plătească consultaţia", a afirmat Tutunaru.
Directorul adjunct al Autorităţii de Management, Gheorghe Văcaru, a declarat că, dacă în perioada de programare 2014-2020, pescarii ar fi trebuit să contribuie la realizarea proiectului cu până la 50% din suma solicitată, în perioada de programare 2021-2027 vor fi măsuri care vor fi finanţate 100% din contribuţia publică.
Din cei aproximativ 1.500 de pescari din Deltă, patru au depus cereri de finanţare prin FLAG Delta Dunării, însă doar unul singur a accesat direct fonduri europene, Cristian Solotchin, din Sulina, reuşind să înfiinţeze un restaurant pescăresc şi cu ajutorul altor finanţări nerambursabile.
