Premium
Lipsa unor analize de sânge a făcut comisia să nu poată fi sigură în privința suspiciunilor - „Îmi voi apăra reputația”, a promis românca în urma suspendării de patru ani
Instanța independentă care a decis suspendarea pe o perioadă de patru ani pentru dopaj a Simonei Halep a avut motive întemeiate să presupună că românca era dopată și la turneul de la Wimbledon de anul trecut, după cum relevă decizia de 125 de pagini recent publicată. Totuși, s-ar putea ca instanța să nu fie suficient de convinsă că aceasta era situația atâta vreme cât sângele sportivei, în vârstă de 31 de ani, nu fusese testat în perioada aprilie – septembrie 2022, relateaza The Guardian citat de Rador.
Marți, fosta Nr.1 mondial a fost acuzată, pe baza testului făcut la turneul de tenis US Open din august 2022, că ar fi luat intenționat roxadustat, un stimulator interzis. Pe de altă parte, în urma analizării a 51 de probe de sânge, un expert al comisiei a constatat că în pașaportul biologic al lui Halep existau unele nereguli. Totuși, decizia completă dată publicității joi relevă faptul că Agenția Internațională pentru Integritate în Tenis (ITIA) a pledat pentru o sancțiune mai severă, exprimându-și convingerea că jucătoarea era dopată cel puțin din martie 2022, când se pregătea pentru turneurile de la Wimbledon și US Open din acel an.
În avizul comisiei se arată următoarele: „O acuzație-cheie a ITIA, care agravează faptele, este aceea că jucătoarea folosea cel puțin din martie 2022 o substanță interzisă sau apela la o metodă interzisă. Totuși, deși există motive clare de suspiciune, nu suntem îndeajuns de convinși că aceasta este situația. Spre deosebire de opinia lor cu privire la luna august 2022 și la turneul US Open, nu există o constatare fără echivoc a comisiei de experți din care să reiasă că dopajul jucătoarei ar fi fost ”foarte posibil”. Același lucru se aplică și în cazul de dopaj legat de turneul de la Wimbledon din perioada iunie – iulie 2022.... În perioada 27 aprilie - 22 septembrie există o pauză, astfel încât probele de sânge ale jucătoarei sunt necunoscute”.
După ce s-a declarat nevinovată, Halep, care a câștigat turneul de la Roland Garros în 2018 și pe cel de la Wimbledon cu un an mai târziu, susține că va contesta decizia la curtea sportivă de arbitraj. Într-o declarație, ea a precizat: „Continui să mă antrenez și fac tot pot pentru a-mi apăra numele în fața acestor acuzații false”.
Potrivit deciziei complete în cazul Halep, se mai subliniază și faptul că respectiva comisie consideră că nu este cu adevărat posibil ca nivelul de roxadustat din organismul său să se fi datorat unui supliment numit Keto MCT, așa cum susține românca.
Deși se acceptă faptul că suplimentul ar fi putut fi contaminat, - un lucru asupra căruia experții nu au căzut de acord - declarația precizează că nivelul descoperit în sângele său dovedește că roxadustatul ar fi fost ingerat ”dintr-o altă sursă, care nu a fost niciodată depistată”.
Tot legat de acest caz, unei femei având aceeași greutate și aceeași înălțime i s-a administrat aceeași doză de Keto MCT ca lui Halep înaintea testului pozitiv. Totuși, studiul de control a constatat că, în urina lui Halep, valorile substanței interzise erau între 46 și 85 de ori mai mari decât cele găsite în urina voluntarei.
Un expert a declarat în instanță că, date fiind explicațiile jucătoarei și ceea ce se cunoaște despre metabolismul medicamentului, Halep ar fi trebuit să ia între 900 și 5000 de ori doza recomandată de Keto MCT ca să poată să ajungă la concentrația de roxadustat găsită în analizele ei. „El nu a considerat că acest lucru ar fi plauzibil sau în conformitate cu ceea susține că ar fi înghițit jucătoarea”, precizează raportul.
