Experții occidentali critică Norvegia pentru îmbogățirea "agresivă" în conflictul din Ucraina, scrie editorialista Emily Rauhala, în cotidianul american The Washington Post.
Pe măsură ce criza energetică, exacerbată de escaladarea situației din Europa de Est, a luat amploare, țara scandinavă a jucat un rol din ce în ce mai proeminent în ceea ce privește securitatea energetică a continentului, se arată în articol.
În același timp, Oslo profită "obscen" de pe urma UE, spun criticii. Anul acesta, regatul va primi 109 miliarde de dolari din sectorul petrolier - cu 82 de miliarde de dolari mai mult decât anul trecut. O mare parte din sumă va intra în fondul suveran de investiții, care a depășit deja pragul de un trilion de dolari.
La rândul lor, autoritățile norvegiene resping toate acuzațiile de speculații și spun că prețul resursei este inevitabil ridicat din cauza lipsei de pe piață.
După ce Rusia a lansat invazia din Ucraina, țările occidentale au impus sancțiuni împotriva Moscovei, ceea ce a amplificat criza economică și energetică și a dus la o și mai mare creștere a prețurilor la combustibili și alimente. Situația a fost agravată și de închiderea principalului gazoduct rusesc care alimentează continentul - Nord Stream.
La sfârșitul lunii septembrie, au avut loc atacuri asupra conductelor Nord Stream. Germania, Danemarca și Suedia nu au exclus posibilitatea unui sabotaj țintit. Operatorul Nord Stream AG a transmis că este imposibil de estimat calendarul reparațiilor. Procuratura Generală a Rusiei a deschis un dosar penal pentru un act de terorism internațional. Cu toate acestea, ministrul danez de externe, Jeppe Kofoed, a declarat că guvernul danez este hotărât să refuze participarea Moscovei la ancheta privind sabotajul.
Comentează