Undă de șoc în Europa: România, stat-cheie NATO, rămâne fără ministru la Apărare cu două zile înainte de verdictul SAFE

Autor: Nicoleta Nicolau

Publicat: 28-11-2025 18:20

Actualizat: 28-11-2025 19:04

Article thumbnail

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Demisia ministrului român al apărării Ionuț Moșteanu a declanșat ecouri în marile redacții internaționale, într-un moment extrem de sensibil pentru securitatea europeană. România — stat NATO cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina — rămâne fără șef civil al Apărării exact înainte de termenul-limită pentru depunerea planului național în cadrul programului european SAFE, care finanțează achizițiile de armament. Presa internațională leagă plecarea lui Moșteanu nu doar de scandalul CV-ului, ci și de poziția-cheie a României în arhitectura de securitate a UE și NATO în fața Rusiei.

Ministrul român al apărării, Ionuţ Moşteanu, a demisionat vineri după ce a recunoscut că a minţit în CV-ul său cu privire la studiile sale, spunând că nu doreşte ca „greşelile” sale personale să distragă atenţia de la activitatea vitală de a menţine ţara în siguranţă faţă de Rusia, relatează Reuters, care precizează că demisia ministrului a venit după ce presa a remarcat că CV-ul său conţinea informaţii incorecte despre data absolvirii şi universitatea la care a studiat.

„România şi Europa sunt atacate de Rusia”, a scris Moşteanu pe contul său de Facebook, anunţându-şi demisia. „Securitatea noastră naţională trebuie protejată cu orice preţ. Nu doresc ca discuţiile despre studiile mele şi greşelile pe care le-am făcut cu ani în urmă să distragă atenţia celor care conduc ţara în prezent de la misiunea lor dificilă”, îl citează Reuters pe Moşteanu, potrivit news.ro.

Semnal de criză în flancul estic al NATO: demisie la vârful Apărării române

Agenţia menţionează că România, stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, are o frontieră terestră de 650 km cu Ucraina şi a fost martora unor încălcări repetate ale spaţiului aerian de către drone ruseşti de când Moscova a invadat Kievul. De asemenea, a trebuit să facă faţă minelor plutitoare în apele sale din Marea Neagră.

Moşteanu, explică Reuters, a făcut parte din coaliţia pro-europeană de guvernare a României, care a preluat puterea în iunie, după repetarea alegerilor prezidenţiale controversate. Primul scrutin prezidenţial a fost anulat în decembrie anul trecut din cauza suspiciunilor de amestec al Rusiei, reaminteşte Reuters.

Prim-ministrul liberal Ilie Bolojan i-a mulţumit lui Moşteanu pentru cele cinci luni petrecute în funcţie şi a declarat că ministrul economiei, Radu Miruţă, va îndeplini funcţia de ministru interimar al apărării.

Partidul Uniunea Salvaţi România, din care fac parte atât Moşteanu, cât şi Miruţă şi care face parte din coaliţia de guvernare, va numi un nou ministru al apărării.

AFP: O „eroare” în CV-ul său îl determină pe ministrul apărării din România să demisioneze

Ministrul român al apărării, Ionuţ Moşteanu, a recunoscut o „eroare” în ceea ce priveşte diplomele menţionate în CV-ul său. Politicianul şi-a anunţat imediat demisia pentru ca polemica să nu deranjeze conducătorii ţării, care este membră a NATO, în „misiunea lor dificilă” faţă de Rusia, scrie şi Agence France-Presse (AFP)..

„Astăzi, demisionez din funcţia de ministru al apărării”, a postat el pe Facebook, adăugând că discuţiile pe tema sa nu trebuie să „distragă atenţia celor care conduc ţara în misiunea lor dificilă”, în contextul în care „România şi Europa sunt atacate de Rusia”.

POLITICO: Ministrul apărării din România demisionează din cauza informaţiilor false din CV-ul său, cu două zile înainte de a prezenta CE programul SAFE

Ministrul apărării din România, Ionuţ Moşteanu, a demisionat vineri din cauza afirmaţiilor false din CV-ul său, aceasta fiind a doua oară în ultimele săptămâni când o ţară NATO apropiată de Rusia a fost nevoită să schimbe conducerea apărării, remarcă POLITICO.

Potrivit presei locale, Moşteanu a scris în CV-ul său oficial că a absolvit Universitatea Atheneum din Bucureşti, deşi nu a frecventat niciodată această instituţie. De asemenea, a adăugat în CV-ul său Facultatea de Automatică a Universităţii Politehnice din Bucureşti, deşi a abandonat studiile.

Demisia lui Moşteanu, la doar câteva luni de la preluarea funcţiei, vine după demiterea lui Dovilė Šakalienė din funcţia de ministru al apărării al Lituaniei, în urma unei dispute privind bugetul de apărare al ţării baltice - şi asta în contextul în care Europa se gândeşte cum să răspundă la intensificarea atacurilor hibride ruseşti, menţionează POLITICO.

Plecarea lui Moşteanu survine în contextul în care România se confruntă frecvent cu incursiuni ale dronelor ruseşti. Bucureştiul se află, de asemenea, la 48 de ore de termenul limită pentru ca ţările UE să prezinte Comisiei Europene un plan privind modul în care vor cheltui banii din programul SAFE al UE, care prevede împrumuturi pentru achiziţionarea de arme. România urmează să fie al doilea beneficiar al schemei, urmând să primească 16,6 miliarde de euro, punctează POLITICO.

BalkanInsight: Demisie în contextul în care România pregăteşte actualizări ale angajamentelor naţionale de securitate

Ministrul apărării din România, Ionuţ Moşteanu, şi-a dat demisia în mod neaşteptat, într-o postare pe Facebook, vineri, după ce mass-media a pus la îndoială credibilitatea studiilor sale universitare şi dacă a absolvit toate cursurile necesare, scrie site-ul BalkanInsight, redând mesajul lui Moşteanu.

Oficialii guvernamentali au confirmat demisia şi au declarat că premierul Ilie Bolojan a acceptat-o imediat, menţionând că scandalul risca să umbrească agenda de apărare a României pe fondul tensiunilor regionale crescute, notează BalkanInsight.

Ministerul Apărării este angajat în prezent în mai multe programe majore de achiziţii şi pregăteşte actualizări ale angajamentelor naţionale de securitate ale României pentru 2026, menţionează site-ul cu ştiri din Balcani.

Analiştii au afirmat că acest episod evidenţiază preocupările persistente cu privire la transparenţa în funcţiile publice şi poate eroda şi mai mult credibilitatea guvernului, în contextul în care acesta promovează reforme sensibile necesare în cadrul Planului de Redresare şi Rezilienţă al UE, arată BalkanInsight.

Google News
Explorează subiectul
Comentează
Articole Similare
Parteneri