Ungaria ia în considerare înlocuirea companiei ruse Rosatom ca principal contractor în extinderea centralei nucleare de la Paks şi a început să sondeze furnizori alternativi în cadrul unei revizuiri a proiectului, au declarat pentru Reuters două surse, informează News.ro.
Proiectul, atribuit de fostul premier Viktor Orban companiei Rosatom fără licitaţie în 2014, este sensibil din punct de vedere politic şi extrem de costisitor. La incertitudini se adaugă faptul că, în august, o secetă a dus la oprirea aproape completă a reactoarelor existente ale centralei.
Extinderea centralei de la Paks este cel mai important proiect nuclear al Rosatom în Uniunea Europeană, după ce Finlanda a anulat un contract cu firma rusă în mai 2022. De atunci, părţile sunt angajate în litigii juridice.
Sub conducerea lui Orban, Ungaria s-a opus oricăror sancţiuni împotriva energiei nucleare ruseşti.
DECIZIE AŞTEPTATĂ LA ÎNCEPUTUL ANULUI VIITOR
Cabinetul prim-ministrului Peter Magyar, care a obţinut o victorie electorală zdrobitoare în aprilie, ar urma să ia o decizie finală cu privire la extinderea centralei de la Paks la sfârşitul acestui an sau la începutul anului viitor.
Proiectul, al cărui cost a fost estimat iniţial la 12,5 miliarde de euro, a costat Ungaria peste 2 miliarde de euro până în momentul turnării primei plăci de beton, în februarie.
O persoană familiarizată cu revizuirea proiectului de extindere a declarat că toate scenariile sunt luate în considerare, atunci când a fost întrebată dacă acest lucru ar putea duce la schimbarea principalului contractor al Ungariei. Persoana respectivă a mai spus că revizuirea va identifica consecinţele juridice, tehnice, financiare şi de calendar ale schimbării furnizorului, precum şi dacă proiectul este viabil din punct de vedere financiar.
O purtătoare de cuvânt a guvernului maghiar şi Rosatom nu au răspuns imediat, miercuri, la solicitarea de comentarii din partea Reuters.
MODIFICĂRI, ÎNTÂRZIERI ŞI COMPLICAŢII
Contractul iniţial cu Rosatom a fost modificat de cinci ori, o a şasea modificare fiind pregătită, dar nesemnată.
Un alt obstacol a fost reprezentat de o hotărâre din 2025 a Curţii Europene de Justiţie, cea mai înaltă instanţă a UE, care a anulat aprobarea de către Comisia Europeană a ajutorului de stat pentru proiect.
O a doua sursă, apropiată de administraţie, a declarat pentru Reuters că guvernul de la Budapesta „tinde să conchidă că extinderea centralei de la Paks este necesară”, dar că Rosatom nu ar trebui să fie implicată.
Producţia de energie nucleară poate asigura un volum imens de energie de bază, practic fără emisii de carbon, dar centralele au nevoie, de obicei, de cantităţi mari de apă rece, ceea ce le face vulnerabile la secetele şi valurile de căldură pe care schimbările climatice le fac din ce în ce mai frecvente.
În ciuda costurilor şi complexităţii energiei nucleare, guvernul pro-UE al Ungariei susţine cu tărie energia nucleară, de care are nevoie pentru a satisface cererea în creştere şi pentru a compensa sursele regenerabile intermitente.
„Energia nucleară şi lanţul de aprovizionare nuclear oferă cel mai mare potenţial, inclusiv la nivel european, pentru a ne asigura şi consolida propriile capacităţi”, a declarat Zsuzsa Beres, secretar de stat adjunct responsabil cu energia nucleară şi relaţiile internaţionale în cadrul Ministerului Economiei şi Energiei. „Vom continua să ne bazăm în mare măsură pe energia nucleară şi în viitor”, a declarat ea într-o conferinţă de presă săptămâna trecută.
Ca măsură provizorie până la finalizarea extinderii centralei de la Paks, Budapesta explorează posibilitatea de a obţine aprobarea pentru o prelungire cu 20 de ani a licenţelor de exploatare a celor patru reactoare existente construite de Rusia la Paks. Licenţele expiră între 2032 şi 2037.
ROSATOM A EVITAT PÂNĂ ACUM SANCŢIUNILE UE
De la invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, statele membre ale UE au redus importurile de petrol şi gaze din Rusia.
Rosatom, însă, a evitat sancţiunile UE, iar în 2025, Rusia a furnizat aproximativ 23% din livrările de uraniu îmbogăţit primite de UE şi 16% din uraniul natural, conform datelor Asociaţiei Nucleare Mondiale.
În cazul în care analiza guvernului va decide împotriva Rosatom, Ungaria ar putea fi nevoită să suporte suma de 1,1 miliarde de euro plătită până acum către Rosatom, precum şi eventualele penalităţi pentru încălcarea contractului.
Sursele nu au menţionat niciun posibil nou furnizor, deşi una dintre ele a afirmat că un furnizor european ar simplifica contextul de politică externă şi cadrul sancţiunilor.
Provocările legate de gestionarea proiectului ar rămâne neschimbate.
În declaraţii făcute reporterilor la Moscova la începutul acestei luni, Aleksei Lihacev, directorul Rosatom, a afirmat că aşteaptă ca Ungaria să-şi finalizeze analiza. El a precizat că a contactat noul guvern maghiar pentru a purta discuţii, dar că, până în prezent, nu a primit niciun răspuns.
