Unii cred că este science-fiction: România va dezvolta insule ecologice digitalizate

România va moderniza şi completa sistemele de management integrat al deşeurilor municipale şi va dezvolta "insule ecologice" digitalizate pentru colectarea selectivă a deşeurilor la nivel local, reiese din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), publicat vineri.

Conform Pilonului I, la capitolul 3, dedicat managementului deşeurilor, colectării selective şi economiei circulare, documentul prevede crearea a două programe integrate, de logistică şi comunicare, destinate gestionării deşeurilor: unul adresat operatorilor economici, iar un altul unităţilor administrativ-teritoriale.

Citește și: Managerul Spitalului „Victor Babeș” din București: ‘Se pare că va fi și mai rău de atât, dacă vom continuă în acest ritm’

În plus, autorităţile de la Bucureşti mizează pe dezvoltarea, modernizarea şi completarea sistemelor de management integrat al deşeurilor municipale, atât pentru SMID-uri, cât şi pentru localităţile neasociate.

Un alt plan pentru perioada următoare se referă la construirea unor "insule ecologice" digitalizate pentru colectarea selectivă a deşeurilor la nivel local, precum şi includerea în circuitul economic a materiilor prime secundare provenite din materialele recuperate de la populaţie sub formă de deşeuri.

Citește și: Ion Cristoiu: ‘Sub faldurile luptei împotriva corupției, capitalismul românesc a fost distrus. Capitaliștii români sunt pe cont propriu fiecare’

Totodată, prin PNRR se urmăreşte achiziţionarea de scanere mobile pentru camioane şi containere de deşeuri, elaborarea şi pilotarea Strategiei pentru economia circulară, dezvoltarea şi implementarea sistemului de garanţie - depozit pentru ambalaje, inclusiv prin achiziţionarea infrastructurii hardware şi software, valorificarea unor materiale din depozitele de deşeuri industriale.

Pe de altă parte, se are în vedere controlul poluării din sursă agricolă şi reducerea gazelor cu efect de seră, inclusiv prin dezvoltarea de platforme în fermele mici şi medii pentru colectarea, managementul şi valorificarea gunoiului de grajd, creşterea operabilităţii şi sustenabilităţii platformelor existente şi reducerea gazelor cu efect de seră, la nivel de fermă sau de Unitate Administrativ Teritorială (UAT), investiţii în sistemele de stocare, gestionare şi compostare aerobă, investiţii în staţii de compostare şi biogaz, ambalare şi peletizare.

Citește și: Ioana Ene Dogioiu: ‘Presiunea externă nu mai permitea menținerea SIIJ în forma actuală. Miza devenise ce va veni după SIIJ’

Potrivit sursei citate, o altă ţintă vizează elaborarea şi adoptarea Legii Naţionale a Climei în urma revizuirii Strategiei României pe termen mediu şi lung privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi adoptarea Planului de acţiune pentru reducerea emisiilor de gaz cu efect de seră în perioada 2021-2030.

Bugetul iniţial de negociere prevăzut pentru capitolul 3 al Pilonului I - Managementului deşeurilor, colectării selective şi economiei circulare este de 1,3 miliarde de euro.

Citește și: Măsurile restrictive și vaccinarea au eșuat în Germania: Crește alarmant numărul de infectări. Expert în sănătate – ‘Trebuie să revenim la izolare’

Conform datelor oficiale, în prezent, o pondere foarte mare din deşeurile municipale ale României ajung la depozitare, în condiţiile în care ţara noastră trebuie să reducă cu cel puţin 75% deşeurile care ajung în gropile de gunoi, din totalul deşeurilor generate, până în anul 2025.

De asemenea, infrastructura existentă la nivel naţional este insuficientă, deşi din 2021 s-a introdus obligativitatea colectării separate pentru bio-deşeuri, din 2025 este obligatorie colectarea separată a textilelor, iar până în 2030 depozitarea la groapă trebuie redusă sub 10% din totalul deşeurilor municipale generate.

Citește și: Managerul Spitalului „Victor Babeș” din București: ‘Se pare că va fi și mai rău de atât, dacă vom continuă în acest ritm’

Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) al României este documentul strategic care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii la nivel naţional pentru instituirea Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

Mecanismul este gândit pe şase piloni, şi anume: Tranziţie verde; Transformare digitală; Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; Coeziune socială şi teritorială; Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.

Citește și: Ion Cristoiu: ‘Sub faldurile luptei împotriva corupției, capitalismul românesc a fost distrus. Capitaliștii români sunt pe cont propriu fiecare’

"La acest moment propunem o alocare de 41,1 miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României atât din granturi cât şi împrumuturi pentru reforme care să producă schimbări structurale, precum reforma sistemului de pensii, reforma funcţiei publice, reforma salarizării în sector public, reforma companiilor de stat şi introducerea venitului minim de incluziune. Jaloanele şi ţintele preconizate potrivit calendarului indicativ pentru implementarea reformelor şi a investiţiilor trebuie încheiate până în data de 31 august 2026", se precizează în documentul citat.

România trebuie să transmită oficial planul de redresare şi rezilienţă, până la 30 aprilie, printr-un singur document integrat, potrivit Regulamentului (UE) 2021/241 al parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

Citește și: Ioana Ene Dogioiu: ‘Presiunea externă nu mai permitea menținerea SIIJ în forma actuală. Miza devenise ce va veni după SIIJ’ .