Premium
Uniunea Europeană a decis luni să-și formeze propriul potențial militar de acțiune rapidă în cazuri de criză, pe care UE îl va folosi împreună cu NATO sau separat de această alianță.
„Un mediu de securitate mai ostil ne cere să facem un salt cuantic înainte, să ne consolidăm capacitățile și disponibilitatea de a acționa, să ne consolidăm reziliența, să investim mai mult și mai bine în capacitățile de apărare”, a spus Consiliul UE într-un comunicat privind adoptarea „Busolei strategice pentru consolidarea securității și apărării UE până în 2030”.
Una dintre secțiunile acestui document definește crearea propriului potențial al UE.
Comunicatul subliniază că „pentru a putea acționa rapid și hotărât în vremuri de criză alături de parteneri dacă este posibil și singură atunci când este necesar, UE:
- să creeze o capacitate puternică de desfășurare rapidă a UE de până la 5 000 de militari pentru diferite tipuri de crize;
- va fi gata să desfășoare 200 de experți complet echipați pentru a desfășura operațiuni ale politicii comune de apărare și securitate (PSAC) în termen de 30 de zile, inclusiv în condiții dificile;
- va desfășura exerciții regulate de luptă pe uscat și pe mare;
- cresterea mobilitatii militare;
- să consolideze misiunile și operațiunile civile și militare ale PSAC (politica comună de securitate și apărare) a UE, facilitând un proces decizional mai rapid și mai flexibil, acționând mai fiabil și oferind o mai mare solidaritate financiară;
- va folosi pe deplin Fondul european pentru pace pentru a sprijini partenerii.”
Totodată, șeful diplomației UE, Josep Borrell, într-o conferință de presă de luni, a explicat că toate aceste inițiative nu înseamnă crearea unei armate europene: fiecare țară din UE va avea în continuare propriile forțe armate.
„Busola strategică” acoperă toate aspectele politicii de securitate și apărare și este construită în jurul a patru „piloni”: capacitatea de a acționa, de a investi, de a coopera și de a oferi securitate.
Documentul a fost adoptat prin consens la o reuniune comună a miniștrilor de externe și ai apărării din 27 de țări UE și va fi supus aprobării șefilor de stat și de guvern la Consiliul European de joi și vineri.
Explicația lui Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a salutat, la reuniunea comună a miniştrilor de externe şi ai apărării din statele membre ale UE, adoptarea Busolei Strategice şi a apreciat caracterul practic al documentului, subliniind contribuţia importantă a Busolei Strategice la consolidarea relaţiei transatlantice şi a complementarităţii dintre UE-NATO. Potrivit MAE, reuniunea comună a miniştrilor de externe şi ai apărării din statele membre ale UE, desfăşurată, luni, la Bruxelles, a avut drept scop discutarea şi adoptarea textului final al Busolei Strategice a UE, în perspectiva aprobării acesteia la nivel de şefi de stat şi de guvern în cadrul reuniunii Consiliului European, ce se va desfăşura în perioada 24-25 martie, la Bruxelles, relatează News.ro.
În intervenţia sa, ministrul de externe Bogdan Aurescu a salutat adoptarea Busolei Strategice şi a exprimat aprecierea pentru eforturile Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene şi ale Serviciului European de Acţiune Externă de finalizare a documentului conform calendarului avut în vedere, mai ales în contextul crizei de securitate generate de agresiunea rusă ilegală împotriva Ucrainei, situaţie care a determinat adaptarea textului la această realitate.
"Ministrul Bogdan Aurescu a apreciat caracterul practic al acestui document şi rolul important al acestuia în implementarea Strategiei Globale a UE din 2016. A subliniat, de asemenea, contribuţia importantă a Busolei Strategice la consolidarea relaţiei transatlantice şi a complementarităţii dintre UE-NATO. Astfel, a apreciat faptul că documentul reflectă în mod clar că principalele ancore are securităţii europene rămân NATO şi SUA", a arătat MAE.
Totodată, în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, şeful diplomaţiei române a subliniat rolul important al instrumentului în consolidarea sprijinului UE pentru statele din Vecinătatea Estică, inclusiv din regiunea extinsă a Mării Negre, printr-o abordare mai bine structurată la nivel instituţional. De asemenea, el a evidenţiat contribuţia Busolei la consolidarea capacităţii UE de gestionare a ameninţărilor de tip hibrid şi cibernetic. În plus, Aurescu a atras atenţia că, în următoarea perioadă, eforturile trebuie să se concentreze pe procesul de implementare a Busolei, care va fi unul complex, în special având în vedere amploarea evoluţiilor curente în contextul securităţii.
UE: 'Transmite un semnal puternic de unitate şi vine într-un moment foarte, foarte important'
Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă şi de Securitate Josep Borrell a catalogat momentul drept "un punct de cotitură" pentru UE, ca furnizor de securitate. Borrell a menţionat că documentul nu este un răspuns la războiul din Ucraina şi că nu se intenţionează crearea unei armate europene, ci a unei strategii care să permită intervenţia rapidă în situaţii de criză.
"Cred că adoptarea acestui document transmite un semnal puternic de unitate şi vine într-un moment foarte, foarte important, pentru că în mod cert avem nevoie să ne creştem capacităţile de securitate şi apărare. În mod cert nu este un răspuns la războiul din Ucraina, am început lucrul (la acest document - n.r.) în urmă cu doi ani, dar era timpul să probăm această Busolă strategică", a declarat, luni seară, Josep Borrell, la finalul unei reuniuni a miniştrilor apărării şi de externe din Uniunea Europeană.
Potrivit oficialului Uniunii Europene, Busola strategică confirmă că ţările membre UE pot acţiona împreună şi cu fermitate, iar pe viitor strategia permite statelor să acţioneze cu rapiditate în sensul asigurării securităţii cetăţenilor, creşterii rezilienţei şi investiţiilor în capabilităţi şi în tehnică inovatoare privind securitatea.
Acesta a menţionat că în prezent sumele cheltuite de Uniunea Europeană pentru securitate în zona militară sunt de 200.000 de milioane de euro 1,5% din Produsul Intern Brut al ţărilor membre UE. Borrell a menţionat că această sumă reprezintă de patru ori cheltuielile de militarizare ale Rusiei, "dar cheltuielile nu sunt făcute cu aceeaşi eficienţă”, iar suma cheltuită la nivelul UE este comparabilă cu cea investită de China în sistemul militar.
"Trebuie să investim mai mult şi sunt sigur că toată lumea va înţelege că dorim să implementăm inovaţii în domeniul apărării şi să fim capabili să face faţă unor situaţii precum cea de astăzi din Ucraina. (...) Nu vrem să creăm o armată europeană, nu despre asta e vorba. Fiecare stat membru va avea în continuare propria armată, dar trebuie să colaborăm mai îndeaproape, trebuie să ne coordonăm mai bine cheltuielile, trebuie să putem reacţiona, iar unul dintre modurile de a reacţiona rapid este această capacitate de reacţie rapidă care a fost agreată şi sunt fericit că în cele din urmă această capacitate a fost agreată de statele membre şi ea ne va permite să mobilizăm trupe, 5.000 de soldaţi antrenaţi şi echipaţi, capabili să reacţioneze la crize”, a explicat Borrell.
Potrivit acestuia, "câmpurile de luptă de mâine” sunt şi în spaţiul virtual şi nu este doar o problemă de a cuceri pământuri şi de a "cuceri minţile oamenilor”, în acest sens el arătând că trebuie contracarate propaganda şi dezinformarea.
"Suntem în pericol. Şi pentru a face faţă acestuia trebuie să acţionăm. Cred că războiul din Ucraina a fost un fel de trezire a conştiinţei noastre. Spre exemplu, dependenţa energetică, am crescut dependenţa noastră energetică de Rusia de ani de zile. Şi acum ne dăm pe deplin seama că dependenţele sunt transformate în arme. Dependenţa a devenit o armă. Este o armă şi a fost folosită ca atare şi trebuie să reacţionăm atunci când cineva foloseşte ceva ca pe o armă împotriva noastră. Nu suntem o uniune militară. Nu suntem o alianţă militară. Dar vrem să jucăm un rol în a asigura cetăţenilor europeni mai multă securitate într-o lume plină de provocări şi periculoasă. Nu trăim în lumea în care ne-ar plăcea să trăim. Trăim în lumea aşa cum este ea. Şi lumea asta este periculoasă, plină de provocări, vecinătăţile noastre sunt în flăcări, de la Gibraltar în Ucraina suntem înconjuraţi de provocări şi situaţii pline de pericol şi trebuie să le facem faţă”, a adăugat Josep Borrell.
