Premium
Uniunea Naţională a Judecătorilor dezaprobă propunerile Consiliului Superior al Magistraturii privind modificarea legilor justiţiei care prevăd posibilitatea de a deveni judecător sau procuror fără examen, prin numire pe baza unui simplu interviu.
Vezi şi: REVOLTA magistraţilor ia amploare. Peste 500 de semnături împotriva CSM
"Amintim că justiţia trebuie făcută pentru oameni, dreptul acestora la un proces echitabil presupunând implicit dreptul de a fi judecaţi de judecători foarte bine pregătiţi profesional, independenţi şi integri. Propunerile CSM, dacă vor fi adoptate, reprezintă o întoarcere în timp ce va conduce la un regres în justiţie, cu efecte negative ce vor fi resimţite în mod direct de către cetăţeni", declară preşedintele UNJR, Natalia Roman.
Conform UNJR, prima problemă cu aceste modificări este că accederea în funcţia de judecător sau procuror doar pe baza unui interviu în faţa CSM nu prezintă garanţii de obiectivitate şi nu asigură criterii suficiente pentru a asigura cetăţenilor o selecţie a magistraţilor bazată pe profesionalism şi integritate.
Propunerea CSM prevede ca un avocat, doar pentru că are o vechime de 18 ani, poate să devină prin interviu judecător sau procuror, fără o verificare prealabilă a pregătirii profesionale, a integrităţii sau a rezistenţei la stres şi presiune, se arată în comunicat.
UNJR susţine că propunerile CSM sunt "o întoarcere în timp", prin reintroducerea în lege a unor prevederi abrogate tocmai la presiunea corpului de magistraţi, motivat de faptul că nu asigurau o selecţie bazată pe obiectivitate.
A doua problemă, afirmă organizaţia, este că se permite reîntoarcerea în magistratură a persoanelor cu probleme de integritate, care au ales să demisioneze pentru a evita riscul unei sancţiuni disciplinare.
"Modificările propuse de CSM prevăd posibilitatea foştilor magistraţi cu vechime de minim 10 ani să fie numiţi în funcţii vacante la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat înainte să îşi dea demisia. Neexistând un termen limită de la data plecării din magistratură, este posibil, în baza acestei prevederi, ca persoane care au plecat de mult timp din magistratură şi au pierdut orice contact cu aceasta, dezvoltând cariere diferite, să se reîntoarcă în magistratură fără nicio verificare preliminară, sub singura condiţie a existenţei unor locuri vacante. Această propunere a CSM permite inclusiv unei persoane care a devenit politician să redevină judecător sau procuror, fără o evaluare prealabilă", mai spune UNJR.
O altă problemă identificată de UNJR este că aceste propuneri s-au făcut de CSM fără o dezbatere publică prealabilă, cu implicarea societăţii civile şi a presei, fără consultarea magistraţilor, fără a se specifica care sunt motivele şi fără un studiu de impact privind consecinţele acestor modificări asupra întregului sistem de justiţie.
"Este inacceptabil ca modificarea legilor justiţiei, a statutului magistraţilor să se facă pe bucăţi, fără o viziune de ansamblu asupra sistemului, fără corelări cu alte norme rămase în vigoare, fără o evaluare a consecinţelor şi riscurilor pe termen lung, intrinseci unei abordări de acest tip", declară Natalia Roman.
A patra problemă ar consta în aceea că mărirea vechimii ca şi condiţie de promovare în magistratură este făcută de CSM fără a avea la bază un studiu care să releve în ce măsură o astfel de modificare este fezabilă, faţă de vechimea redusă în magistratură a celor ce constituie baza selecţiei.
"Pentru o evaluare obiectivă este nevoie să se ştie câţi judecători îndeplinesc aceste condiţii de vechime, raportat la numărul estimat de posturi ce se vor vacanta în sistem pe termen mediu şi lung. Nu în ultimul rând, în ceea ce priveşte modificarea condiţiilor de promovare, reamintim Consiliului Superior al Magistraturii că, în ciuda avertizărilor din sistem din ultimii şase ani, evaluarea magistraţilor a rămas un proces pur formal, această problemă de fond trebuind să constituie de fapt o preocupare prioritară a CSM", precizează UNJR.
UNJR consideră că demersul CSM este "cu atât mai inexplicabil" cu cât există chestiuni importante privind statutul magistraţilor pe care Consiliul "refuză" să le abordeze.
Potrivit UNJR, "an de an, examenele de promovare în funcţii de conducere în justiţie sunt criticate de către magistraţi, ca fiind netransparente şi lipsite de obiectivitate, fără ca CSM să manifeste interes în rezolvarea deficienţelor. Mai mult, se perpetuează în continuare discriminarea între judecători şi procurori, prin acordarea în mod direct - fără concurs - a gradului de procuror de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unor procurori din structurile specializate, în timp ce pentru judecători accesul la cel mai înalt grad de jurisdicţie se face exclusiv prin concurs, urmând toate treptele ierarhiei, aşa cum este de altfel firesc".
UNJR reaminteşte că procedura revocării membrilor CSM a rămas "un vid legislativ" ce durează de aproape doi ani.
"Lipsa unei proceduri de revocare permite membrilor CSM să îşi exercite funcţia fără niciun fel de responsabilitate atât faţă de membrii corpului de magistraţi, pe care îi reprezintă, cât şi faţă de cetăţeni, care sunt afectaţi de deciziile lor asupra justiţiei", se arată în comunicatul citat.
UNJR solicită Plenului CSM să nu îşi însuşească propunerile de modificare a legilor justiţiei, acestea necesitând, faţă de consecinţele pe termen lung asupra întregului sistem judiciar, "dezbateri de amploare şi o asumare ce nu poate fi făcută în mod real, la final de mandat, de către membrii actuali ai Consiliului".
