La aproape patru ani de la izbucnirea crizei energetice din Europa la sfârșitul anului 2021, continentul a trecut de la răspunsul la situații de urgență la reproiectarea sistemului. Însă Uniunea Europeană nu este scăpată de pericol. Persistă vulnerabilități profunde, iar progresul către o aprovizionare curată, sigură și accesibilă este extrem de inegal pe continent, informează Reuters.
Indicele de risc pentru securitatea energetică și climatică, elaborat de Centrul pentru Studiul Democrației (CSD), măsoară securitatea energetică pe baza a patru piloni: geopolitică, accesibilitate, fiabilitate și sustenabilitate. Constatările sale relevă o decalaj
tot mai mare în materie de securitate energetică între lideri precum Franța, Suedia și Danemarca și țări mai puțin dezvoltate precum Ungaria, Italia și Bulgaria.
Cel mai mare succes al Europei în domeniul securității energetice a fost reducerea dependenței de combustibilii fosili ruși. Importurile de gaze din Rusia au scăzut de la aproximativ 40% din aprovizionarea UE în 2021 la aproximativ 10% în 2025, potrivit Eurostat. Membrii UE au realizat acest lucru prin creșterea achizițiilor din SUA, Norvegia și Qatar.
Țări precum Italia și Germania, care erau unii dintre cei mai mari consumatori de energie rusească, aproape că au încetat importurile de gaze rusești, însă mai multe națiuni din Europa Centrală rămân extrem de expuse. Ungaria încă cumpără peste trei sferturi din gazele sale din Rusia, conform estimărilor care utilizează date Eurostat, iar Slovacia rămâne legată de Gazprom
Comentează