Politicianul și jurnalistul rus Vladimir Kara-Murza, aflat în detenţie, a scris un articol pentru publicaţia The Washington Post consacrat viitoarelor alegeri din Rusia, notează Meduza, potrivit Rador Radio România.
În articol el a explicat de ce următorul mandat al președintelui Vladimir Putin va fi unul ilegal și le-a cerut țărilor occidentale să nu recunoască calitatea lui Putin de șef de stat legitim. Kara-Murza ispășește în momentul de faţă o pedeapsă de 25 de ani în colonia corecțională cu regim special nr. 7 din Omsk. Meduza publică o variantă prescurtată a articolului politicianului: 'Numeroase persoane se întreabă de ce dictaturile organizează 'alegeri' atunci când toată lumea înțelege că acestea sunt nişte ritualuri înscenate fără sens. Dar în secolul al XXI-lea singura sursă de legitimitate acceptată pe scară largă pentru orice guvern rămâne urna de vot și chiar și acele regimuri care nu au o legitimitate reală simt nevoia să creeze impresia acestei legitimităţi. Uneori aceste regimuri merg mult prea departe, pentru binele lor. În 2020, dictatorul belarus, Aleksandr Lukașenko i-a permis candidatei opoziției Svetlana Tihanovskaia să candideze la alegeri pentru a face mai convingătoare prelungirea mandatului său. Votul s-a încheiat cu fraude masive și proteste ample de stradă.
Vladimir Putin a învățat lecția vecinului său. Principalii săi adversari au fost eliminați - nu la figurat, ci la propriu: Boris Nemțov a fost ucis în februarie 2015, Aleksei Navalnîi - în februarie 2024. Și chiar și opoziția mai prudentă din Rusia este considerată de Kremlin ca fiind mult prea riscantă. Atunci când Boris Nadejdin, un critic al războiului din Ucraina, a decis să candideze la președinție, campania sa a câștigat sprijin instantaneu în rândul multor ruși. Nu este de mirare însă faptul că cei din Comisia Electorală Centrală din Rusia nu i-au permis lui Nadejdin să participe la alegeri, invocând pretexte tehnice.
Singurii 'concurenți' ai lui Putin la viitoarele alegeri prezidenţiale vor fi candidații simbolici care reprezintă partidele de 'opoziție' acceptate oficial, care fac tot posibilul pentru a evita orice critici la adresa președintelui și sprijină războiul din Ucraina. Însă nu doar absența candidaților din rândul opoziției, cenzura din mass-media și represiunile de mari proporţii fac ca alegerile viitoare din Rusia să fie ilegitime. Un alt motiv este faptul că Putin nu mai are deloc dreptul să candideze la aceste alegeri. Constituția Rusiei din 1993 a limitat mandatele prezidenţiale la două mandate consecutive, cu o durată de patru ani.
Epoca Putin
Putin, aflat la putere din 2000, a găsit o cale de a ocoli această prevedere. Din 2008 până în 2012, a condus Rusia ca prim-ministru, prin intermediul unui președinte marionetă de jure (Dmitri Medvedev, dacă își mai amintește cineva numele lui).
Următoarele două mandate consecutive ale lui Putin (care acum a fost majorat de la patru la șase ani) expiră pe 7 mai 2024. De această dată, el a ales o altă cale pentru a rămâne la Kremlin: în 2020, a promovat peste 200 de amendamente la Constituţie, inclusiv unul care i-a oferit anularea mandatelor anterioare.
În timp ce trucul cu Medvedev, deși în mod cert este unul nedemocratic, era legal din punct de vedere tehnic, eliminarea unui număr de mandate nu este legală. Procedura adoptată în mare grăbă a amendamentelor a încălcat în mod repetat legislația rusă - această concluzie a fost confirmată de cea mai înaltă comisie de drept constituțional european. Parlamentul European a calificat amendamentele constituționale ale lui Putin drept 'ilegale'.
Pentru democrațiile lumii, singurul răspuns politic logic și onest la acest lucru ar trebui să fie nerecunoașterea lui Vladimir Putin ca lider legitim al Rusiei după 7 mai - așa cum au refuzat să recunoască legitimitatea lui Nicolas Maduro în Venezuela sau a lui Aleksandr Lukașenko în Belarus.
Primul pas către o astfel de nerecunoaștere formală a lui Putin a fost făcut de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în recomandarea sa, adoptată cu majoritate de voturi, către guvernele europene, în octombrie 2023.
Văduva liderului opoziției ruse, Iulia Navalnaia, a cerut același lucru, în urmă cu o lună, la o întâlnire a miniștrilor de externe ai Uniunii Europene. O inițiativă similară a fost discutată în Congresul SUA.
Liderii occidentali vorbesc adesea despre hotărârea lor de a se confrunta cu Kremlinul. "Uneori cea mai puternică armă este pur și simplu să spui adevărul. Putin nu este un președinte ales legal. Este un dictator și un uzurpator. Este timpul ca lumea liberă să spună în sfârșit acest lucru".
Comentează