Guvernul urmează să aprobe astăzi o ordonanță de urgență care modifică modalitatea de intervenție în cazul ursului brun în localități: exemplarele care intră în intravilan și reprezintă un pericol concret pentru viața oamenilor vor putea fi eliminate imediat. Proiectul, inițiat de Ministerul Mediului, introduce totodată sancțiuni clare pentru cei care hrănesc urșii în libertate — amenzi cuprinse între 10.000 și 30.000 de lei — și prevede crearea unui cadru unitar de acțiune pentru instituțiile abilitate, precum și contracte de intervenție rapidă cu personal veterinar. Măsura este justificată de autorități prin insuficiența actualei legislații în prevenirea incidentelor grave soldate cu răniri sau pierderi de vieți omenești.
Cine sunt „urșii habituați” și ce se va face cu ei
Documentele ministerului definesc ca urși cu comportament deviant acele exemplare „care şi-au pierdut caracterul sălbatic, nu se feresc de om, nu sunt obişnuite să-şi procure hrana din mediul sălbatic, ci din localităţi”.
Aceste animale, potrivit textului OUG, „de multe ori devin agresive, atacând oameni şi animale domestice”.
Prin urmare, ordonanța autorizează extragerea doar a exemplarelor care îndeplinesc aceste criterii — adică acei urși care, obișnuiți cu prezența oamenilor, prezintă un pericol real pentru comunități.
Ce spune ministrul Mediului
„Ministerul Mediului este inițiatorul acestei ordonanțe de urgență care va intra chiar astăzi la ședința de guvern”, spune Diana Buzoianu, într-o intevenție la Digi 24.
Ministra clarifică cine sunt urșii vizați: „Este vorba de urșii habituați care reprezintă un pericol real pentru comunități.”
Aceste animale, spune ea, „sunt urșii care nu mai au o frică normală de a intra pe un teritoriu, într-un oraș sau într-un sat.”
Buzoianu subliniază comportamentul problematic al acestor urși: „Este un urs care s-a obișnuit să mănânce din tomberoane, vine în comunități și mai devreme sau mai târziu poate să intre într-un incident cu un om, pentru că intră de cele mai multe ori pe străzi, nu mai au frică de oameni, nu mai au niciun comportament natural.”
„În loc să fugă, ar putea să atace în acele situații în care este pus față în față cu un om”, a adăugat ea.
Schimbarea față de principiul gradualității
Ministrul explică cum se schimbă ordinea intervențiilor în raport cu reglementarea actuală.
„În momentul de față legea prevede un principiu de gradualitate. Mai întâi ursul trebuie să fie alungat, dacă se întoarce după ce este alungat, trebuie să fie relocat.
Dacă se întoarce după ce a fost relocat, abia atunci se poate interveni prin împușcare”, spune Diana Buzoianu.
Ea precizează însă că, odată cu noul cadru, decizia de intervenție imediată poate fi luată în funcție de riscul la care este expusă comunitatea:
„Acum, în funcție de riscul care la care este expusă comunitatea poate să se ia decizia de a se interveni direct, fără să se mai încerce alungarea sau relocarea, dacă ei consideră că viața oamenilor este pusă în pericol.”
Ministra consideră că aceasta este o interpretare firească şi necesară pentru a proteja comunitățile.
„O normalitate de altfel. Așa și trebuia să fie de la bun început interpretată legea. Dar am vrut să aducem mai multă claritate pentru a scăpa anumite comunități de riscuri care astăzi nu sunt gestionate corect de către aceste comisii, pentru că nici legea nu este foarte clară în acest moment.”, e explicat ministra.
Buzoianu reia ideea protejării speciilor, dar cu prioritate pentru oamenii expuși riscului.
„Acum legislația este mult mai clară și se vrea în continuare protejarea unui animal care este brand național, dar cei care trebuie protejați sunt cei din păduri, din sălbăticie, din zonele de habitat normal.”, a sublinita Buzoianu.
Amenzi pentru cei care hrănesc urșii
„Până în momentul de față nu exista o o prevedere expresă pentru amenzi cu privire la hrănirea ușilor.”, a arătat ministra.
Ea explică că pedepsele aplicate anterior vizau, de regulă, alte încălcări:„Persoanele care primeau amenzi primeau amenzi pentru că încălcau legislația rutieră.”
Din acest motiv, proiectul introduce pentru prima dată contravenția separată legată de hrănire, cu cuantumul propus al sancțiunii.
„Deci, având asta în vedere, este pentru prima dată când vom avea în legislație hrănirea urșilor ca o contravenție separată, iar amenda pe care ne-am gândit să o aplicăm este între 10.000 și 30.000 lei.”
Ministra prezintă și o măsură practică de aplicare: „Din punctul meu de vedere, va trebui să facem un parteneriat cu MAI și să punem camere și să dăm amenzi automat, astfel încât oamenii, după o lună, două luni să știe foarte clar că acolo chiar nu mai pot da de mâncare urșilor pentru că vor suporta consecințele.”
Numărătoare pe bază de ADN și hartă a zonelor de risc
Ministra a anunțat că se finalizează o inventariere a exemplarelor de urs realizată pe baza analizelor ADN, cu raport prognozat la finalul lunii noiembrie.
Această evidență va include și o centralizare a incidentelor — atacuri și alarme — care va permite realizarea unei hărți a zonelor cu risc ridicat, utilă pentru planificarea intervențiilor.
Situație halucinantă la Guvern: OUG pentru gestionarea urșilor ajunge să pedepsescă oamenii care se ocupă de păduri
Totodată, președinte executiv al AGVPS, Mugurel Drăgănescu, atrage atenția asupra unei situații halucinante, care s-ar putea produce în ședința de Guvern.
Drăgănescu arată că prin modificările la OUG 81, cea care reglementează intervenția și gestionarea populației de urși, se generează un paradox.
Administratorii de fonduri cinergetice au obligația legală de a hrăni anumite specii de animale, dar în OUG 81 se precizează că este ilegală hrănirea urșilor.
Comentează