Premium
Mai mulți parlamentari USR propun sprijinirea forței de muncă din România prin excluderea de la impozitare a biletelor de valoare, precum tichetele de masă, tichetele cadou, tichetele de creşă, tichetele culturale şi voucher-ele de vacanţă.
„Potrivit dispozițiilor legale în vigoare, angajatorul care oferă acest tip de beneficiu angajaților săi se bucură de două avantaje: este scutit de orice taxă și contribuție la stat, iar sumele plătite pentru tichete sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, în anumite condiții și limite. Salariatul, însă, datorează impozit aferent venitului din biletele de valoare primite, care se adună la restul impozitelor și contribuțiilor pe salarii pe care le datorează, acestea fiind reținute de către angajator și virate către bugetul de stat”, potrivit unui comunicat de presă.
Parlamentarii USR amintesc că în prezent nicio categorie de bilete de valoare nu este inclusă în baza de calcul a contribuțiilor sociale.
„Din acest motiv, aceste venituri nu pot fi valorificate la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă. Având în vedere acest context, parlamentarii inițiatori consideră că biletele de valoare ar trebui să nu fie tratate precum restul veniturilor salariale și să fie neimpozabile, inclusiv din prisma faptului că pentru aceste venituri nu se achită contribuții sociale, la fel cum și drepturile de hrană acordate de angajatori și unele tichete cadou sunt neimpozabile. Prin neimpozitarea biletelor de valoare, salariații vor beneficia de o creștere imediată a veniturilor - spre exemplu, un angajat care beneficiază de tichetele de masă la valoarea de 20 de lei plătește 2 lei pe zi, respectiv 40 de lei pe lună, pentru 20 de zile lucrătoare, sumă reținută direct din salariul angajatului. O astfel de creștere a veniturilor, prin eliminarea impozitării, este necesară în special în această perioadă în care efectele pandemiei au determinat dezechilibre la nivelul indicatorilor macroeconomici. De asemenea, asistăm la o creștere fără precedent a prețului energiei electrice, gazelor naturale, precum și al combustibilului, care a determinat o scădere a puterii de cumpărare. În plus, situația din Ucraina are la rândul său un impact puternic asupra prețurilor bunurilor de consum”, se menționează în finalul comunicatului.
