Rata anuală a inflației în România a ajuns la 9,3% în februarie 2026 comparativ cu aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Anunțul vine într-un moment important pentru economie, în condițiile în care Guvernul a aprobat proiectul de buget pentru anul 2026, document care va fi transmis Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.
În raport cu luna ianuarie 2026, indicele prețurilor de consum a fost de 100,59%, ceea ce indică o creștere lunară a prețurilor de aproximativ 0,59%. De la începutul anului, inflația cumulată, calculată pentru perioada februarie 2026 față de decembrie 2025, a ajuns la 1,5%.
În același timp, rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni, respectiv perioada martie 2025 – februarie 2026 comparativ cu martie 2024 – februarie 2025, a fost de 8,1%.
Serviciile și energia conduc valul de scumpiri
Datele INS arată că serviciile au înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri în ultimul an, cu o majorare de 11,37%. În același interval, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 9,41%, iar produsele alimentare au înregistrat o creștere anuală de 7,89%.
Evoluția arată că presiunile inflaționiste sunt generate în special de creșterea costurilor din sectorul serviciilor și al energiei, care continuă să influențeze puternic nivelul general al prețurilor din economie.
Cafeaua, fructele și ouăle – printre cele mai scumpe produse
În categoria produselor alimentare, unele dintre cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la cafea, care s-a scumpit cu peste 26% față de februarie 2025. Fructele proaspete au devenit mai scumpe cu peste 16%, în timp ce ouăle au înregistrat o majorare de peste 14%. Zahărul și produsele zaharoase au crescut cu aproximativ 13,5%, iar pâinea s-a scumpit cu peste 10%.
Energie electrică mult mai scumpă
Creșteri importante au fost consemnate și în sectorul energetic. Energia electrică este cu aproape 57% mai scumpă decât în februarie 2025, potrivit datelor INS. În același timp, combustibilii s-au scumpit cu aproximativ 4%, în timp ce prețul gazelor naturale a scăzut ușor în ultimul an.
Potrivit indicelui armonizat al prețurilor de consum, utilizat pentru comparațiile la nivelul Uniunii Europene, rata anuală a inflației în România a fost de 8,3% în februarie 2026 comparativ cu februarie 2025.
Datele arată că inflația rămâne una dintre principalele provocări pentru economia românească, în condițiile în care scumpirile continuă să afecteze atât bunurile de consum, cât și serviciile.
Guvernul a aprobat bugetul pentru 2026
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a aprobat proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026, care urmează să fie transmis Parlamentului.
„Am adoptat toate proiectele care au permis adoptarea bugetului și trimiterea la Parlament mâine dimineață, în vederea dezbaterii și aprobării. Au fost câteva acte normative care au fost adoptate pentru pregătirea aprobării bugetului. În primul rând, s-a adoptat hotărârea privind creșterea salariului de bază minim brut pe țară, de la jumătatea anului, cu 6,8% față de valoarea de astăzi. A fost adoptată o schemă de ajutor de stat pentru compensarea creșterii accizei la motorină care este dedicată transportatorilor”, a declarat premierul într-o conferință de presă la Palatul Victoria.
Potrivit Guvernului, construcția bugetară pentru anul 2026 este realizată pe baza unui cadru macroeconomic care prevede o creștere economică de 1% și un Produs Intern Brut estimat la 2.045,2 miliarde lei, în condițiile unui deflator de 6,1%.
În același timp, câștigul salarial mediu net lunar este prognozat să crească cu 5,5%, iar inflația ar urma să intre pe o traiectorie descendentă, cu o rată medie anuală estimată la 6,5%.
Conform proiectului de buget, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la 736,5 miliarde lei, în timp ce cheltuielile sunt prognozate la 864,3 miliarde lei, echivalentul a 42,3% din PIB.
Deficitul bugetar este estimat la 127,7 miliarde lei, ceea ce reprezintă aproximativ 6,2% din PIB.
Executivul susține că principalele obiective ale construcției bugetare sunt consolidarea finanțelor publice, menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice, asigurarea predictibilității fiscale și stimularea economiei prin măsuri de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii și mediul de afaceri.
Comentează