Premium
Valeriu Şuhan, fost ofiţer de poliţie judiciară, a analizat cu atenție decretele emise de Klaus Iohannis prin care în România a fost mai întâi instituită și mai apoi prelungită starea de urgență. Șuhan trage o concluzie simplă: Se zice că diavolul se ascunde în amănunte. E și cazul situației în care ne aflăm!
De fel, sunt un om respectuos și până acum, treaba asta a fost confimată într-un mod suficient pentru a justifica concluzia. Sigur, după modelul excepției care întărește regula, am mai călcat strâmb (și) din punctul ăsta de vedere, dar am reușit să ies onorabil, zic eu.
Citește și: Raed Arafat ANUNȚĂ CLAR: toți cei care au fost grav afectați de coronavirus sau au murit aveau comorbidități
Una dintre aceste excepții ar fi putut să fie constituită chiar acum când scriu, după ce am citit decretul prezidențial de prelungire a stării de urgență și am aprofundat natura sa juridică. Bineînțeles, m-am consultat cu experți în domeniu, am citit și m-am documentat cu temei. Se zice că diavolul se ascunde în amănunte. E și cazul situației în care ne aflăm!
Citește și: Raed Arafat ANUNȚĂ CLAR: toți cei care au fost grav afectați de coronavirus sau au murit aveau comorbidități
În ambele decrete prezidențiale, cel de instituire a stării de urgență, din 16 Martie, cât și în cel de prelungire a acesteia, din 14 Aprilie, la art. 48 lit b respectiv art 73 lit.b, Președintele a decretat că Ministerul Afacerilor Externe ”va notifica Secretarului General al ONU și Secretarului General al Consiliului Europei măsurile adoptate care au ca efect limitarea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale, în conformitate cu obligațiile internaționale ce revin României”.
Bun, zici cam cu jumate de gură. Și care sunt drepturile alea care se restrâng ? Păi, ne spune tot Președintele ! Domnia Sa decretează că se restrânge exercițiul următoarelor drepturi constituționale, libera circulație, dreptul la viață intimă, familială și privată, inviolabilitatea domiciliului, dreptul la învățătură, libertatea întrunirilor, dreptul la proprietate privată, dreptul la grevă și libertatea economică.
Numai când citești că aceste drepturi se restrâng, începe să te strângă pantofii. Așa, brusc! Parcă apare și o ușoară transpirație, iar mintea te duce direct cu peste 30 de ani în urmă. Pe unul ca mine, cel puțin.
Pe ceilalți, mai tineri, cel mai probabil dar și justificat, nu-i duce nicăieri. Ei habar nu au, pentru că nu au de unde, ce potențial exploziv au ”limitarea” sau ”restrângerea” unor drepturi și libertăți fundamentale. Le spun doar atât, pentru ca această limitare sau restrângere să nu mai existe, să dispară, în Decembrie 1989 au murit oameni. Tineri ca și ei, la vremea aia.
Și asta încă nu-i destul ! Stați, că mai e ! În 16 Martie la două zile după instituirea stării de urgență de către Președintele României, printr-o Notă Verbală, MAE român a cerut activarea art. 15 din Convenția Europeană a drepturilor Omului, atenție, fără să facă vreo referire concretă la drepturile pe care vrea să le suspende. De ce, oare ? Aceasta este o întrebare retorică... Acest art. 15 din Convenție prevede că ”în caz de război sau de alt pericol public care amenință existența unei națiuni”, un stat membru, adică inclusiv România, ”poate lua măsuri derogatorii de la obligațiile prevăzute în Convenție, în măsura strictă în care situația o impune și cu condiția ca aceste măsuri să nu contravină altor obligații care decurg din dreptul internațional.", spune Șuhan, conform Mediafax.
Păi, ce război, care, de unde, ce pericol ne amenință existența ca națiune ?! Mie mi se pare că aceste condiționalități nu numai că sunt extrem de limitative, dar a le atribui situației actuale a României, chiar sub pandemie, este în cel mai bun caz, o exagerare. Mare ! De ce s-a exagerat atât de mult, cui folosește ? Ar trebui ca odată, să avem un răspuns. Chiar, simt că îl merităm ! Pentru informarea dvs., măsuri derogatorii au mai luat Letonia, care însă, a notificat care sunt drepturile restrânse, Armenia și Moldova. Acesta, este un fapt !
Tot un fapt, este că în ziua de 16 Martie, atenție, deci, la aceeași dată cu primul decret prezidențial și cu două zile înainte de suspendarea Convenției de către România, Comisarul European pentru Drepturile Omului doamna Dunja Mijatovic invoca nevoia de solidaritate și solicita statelor membre protejarea drepturilor omului, inclusiv în perioada combaterii COVID-19.
Guvernul nostru, într-un deplin spirit european desigur, s-a făcut că plouă și a ars-o milițienește. Și-a trimis de urgență nota verbală și s-a spălat pe mâini, și-a tras geacă de piele, cașcheta pe spate și învârtind bulanul amenințător, ne-a împins în case sau a început să ne amendeze vârtos.
Doamne, cât de mult și-au dorit oamenii ăștia să fie milițieni. De mici, visau la cașchetă și la bulan.
