Premium
Schimbările climatice cauzate de activităţile umane ar urma să aibă ca rezultat în Europa de Nord valuri de frig extrem mai rare, dar, paradoxal, potenţial mai periculoase, potrivit unui studiu publicat miercuri, relatează AFP.
Finlanda, Suedia şi Norvegia au cunoscut în ianuarie un val de frig sever, care a depăşit recordurile: -44,6°C înregistrate în localitatea Vittangi (nordul Suediei), cea mai scăzută temperatură înregistrată în aceste trei ţări de la începutul secolului, şi mercurul s-a situat pentru prima dată sub -30°C (-31,1°C) la Oslo.
Legate de fluxurile de aer arctic, aceste episoade au perturbat grav transporturile, au deteriorat conductele de apă, au dus la închiderea şcolilor şi au determinat creşterea preţului energiei electrice, o sursă răspândită de încălzire în regiune.
Fără încălzirea de origine antropică, temperaturile înregistrate ar fi fost cu aproximativ 4°C mai scăzute, potrivit noului studiu al cercetătorilor de la World Weather Attribution (WWA).
Pe o planetă cu 1,2°C mai caldă decât în era preindustrială, astfel de episoade sunt rare în Europa de Nord: acum, un val de frig de cinci zile şi o zi de frig extrem sunt, respectiv, de cinci ori şi de douăsprezece ori mai puţin probabile, potrivit acestei echipe de 19 cercetători internaţionali.
"Valurile de frig devin din ce în ce mai puţin intense şi mai puţin frecvente, dar acesta nu este un motiv de bucurie", avertizează Izidine Pinto de la Institutul de Meteorologie din Ţările de Jos.
Printre riscurile remarcate de aceşti cercetători, este cel ca ţările nordice, acum obişnuite cu frigul extrem, să lase garda jos.
"Valurile de frig rămân un risc semnificativ pentru regiune", a subliniat Dorothy Heinrich, consilier privind riscurile climatice la Centrul Climatic al Crucii Roşii şi Semilunei Roşii.
Ca şi alte episoade meteorologice extreme, acestea ar putea avea în special consecinţe fatale pentru cele mai fragile populaţii pe care este esenţial să le protejăm.
"Vârstnicii, copiii, cei care trăiesc în locuinţe cu condiţii precare şi cei care se confruntă cu surse limitate de energie sau lipsa de adăpost sunt deosebit de vulnerabili la aceste temperaturi scăzute", a menţionat Dorothy Heinrich.
