Premium
În Duminica a șasea din Postul Mare, ortodocșii prăznuiesc Intrarea Domnului în Ierusalim, cu o săptămână înainte de Învierea Domnului şi imediat după Sâmbăta lui Lazăr. Ziua este cunoscută și ca Sărbătoarea Floriilor, însă momentul nu este deloc, în acest teribil an, unul de sărbătoare. După 2 ani de pandemie, războiul din Ucraina umbrește urcușul duhovnicesc spre sărbătoarea sărbătorilor, Învierea Mântuitorului Iisus Hristos.
În timp ce noi avem parte de intrarea triumfală a Mântuitorului în Ierusalim, peste graniță, în Ucraina vecină, milioane de creștini ortodocși au parte de intrarea rachetelor și militarilor ruși în casele lor, aducând moartea, nu pacea și învierea. În acest context, Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, vorbește despre ”deconstruirea ideologică a mesajului Său, cu politizarea și instrumentalizarea acestuia în actul odios al justificării uciderii aproapelui, fie într-un război genocidar, fie în efigia construită pe minciună și propagandă.”.
Vasile Bănescu transmite că ”datoria creștinilor care au azi parte de pace, fie și sub umbra neagră a îngrijorării aruncată de monstrul războiului, este aceea de a se ruga și de a se implica în mângâierea și salvarea fraților creștini din Ucraina care, tot azi, au parte de teroare, nu de sărbătoare” și atenționează că ”Hristos este blândul „Domn al păcii”, al milei și al dragostei, nu vreo veche și crudă zeitate slavă a războiului”.
”Evenimentul istoric al Intrării lui Iisus în Ierusalim relevă până azi, iar și iar, nu doar emergența dumnezeirii Sale, manifestată paradoxal prin smerenie, ci și orbirea și confuzia noastră față de Adevăr.
Avem ochi, dar nu vedem, urechi și nu auzim. Alegem, cu un vechi și strâmb reflex, minciuna și întunericul, în locul adevărului și al luminii (re)cunoașterii.
Confundându-L pe Hristos cu cineva care ar fi de acord cu deformarea cuvintelor Sale, cu deconstruirea ideologică a mesajului Său, cu politizarea și instrumentalizarea acestuia în actul odios al justificării uciderii aproapelui, fie într-un război genocidar, fie în efigia construită pe minciună și propagandă.
Datoria creștinilor care au azi parte de pace, fie și sub umbra neagră a îngrijorării aruncată de monstrul războiului, este aceea de a se ruga și de a se implica în mângâierea și salvarea fraților creștini din Ucraina care, tot azi, au parte de teroare, nu de sărbătoare.
Hristos este blândul „Domn al păcii”, al milei și al dragostei, nu vreo veche și crudă zeitate slavă a războiului.
Să-L primim în inima noastră, la ușa căreia stă și bate discret nu dând buzna, nu cotropindu-ne, ci așteptând răspunsul nostru liber la chemarea Sa tăcută și iubitoare.
Hristos a înviat !
Să nu-L căutăm, așadar, printre cei morți din cauza urii și sfidării Adevărului răstignit, ci printre cei vii (oricum ar fi ei).”, transmite Vasile Bănescu.
