România ar urma să crească gradual cheltuielile pentru apărare spre 5% din PIB, să accelereze obiectivele asumate prin SAFE și să-și consolideze industria militară, în timp ce cooperarea cu Ucraina și Republica Moldova devine una dintre piesele centrale ale strategiei de securitate. Programul de guvernare propus de premierul desemnat Luca Niculescu vorbește inclusiv despre participarea României la construcția „NATO 3.0”, întărirea securității la Marea Neagră și atragerea unor noi structuri și centre de excelență NATO. Un expert în relații internaționale avertizează însă că o mare parte dintre măsuri sunt deja cunoscute: „Reciclăm chestii”.
Programul de guvernare 2026-2028 pune accent pe consolidarea poziției României în NATO și Uniunea Europeană, dar și pe Parteneriatul Strategic cu Statele Unite și cooperarea cu statele vecine, în special Ucraina și Republica Moldova.
Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, amenințările hibride și riscurile tot mai mari din regiunea Mării Negre sunt invocate pentru justificarea unei creșteri a capacității de apărare și a investițiilor în industria militară românească.
„Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, amenințările hibride și riscurile de la Marea Neagră cer o apărare națională mai puternică: creștem gradual cheltuielile de apărare spre 5% din PIB, în cadrul NATO și UE și prin Parteneriatul Strategic cu SUA, și legăm înzestrarea de industria națională. Siguranța cetățeanului este în centrul activității Ministerului Afacerilor Interne. Vom depune eforturi pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor din SAFE”, anunță Luca Niculescu în programul său de guvernare.
România și „NATO 3.0”. Guvernul vrea o prezență aliată mai puternică pe Flancul Estic
Programul prevede participarea activă a României la consolidarea apărării pe Flancul Estic, continuarea sprijinului pentru Ucraina și a politicii de descurajare și constrângere a Rusiei.
Documentul introduce și conceptul „NATO 3.0”, în contextul unei noi etape de consolidare a capacității de apărare. România ar urma să investească inclusiv în securitate cibernetică și în combaterea amenințărilor hibride și să urmărească atragerea unor noi structuri, programe și centre de excelență NATO.
„Consolidăm rolul României în NATO și susținem întărirea apărării colective pe Flancul Estic, o prezență aliată sporită, sprijinul pentru Ucraina; față de Rusia, susținem descurajarea și constrângerea. Participăm la construcția «NATO 3.0» (…) Susținem extinderea și diversificarea prezenței aliate în România, inclusiv în domeniile cibernetic și al amenințărilor hibride, și atragerea de noi structuri, programe și centre de excelență NATO, în coordonare cu UE. Valorificăm apartenența la NATO pentru industria de apărare și mobilitatea militară, din bugetele de apărare asumate și prin instrumentele NATO”, se arată în programul de guvernare.
Marea Neagră, pe lista marilor vulnerabilități de securitate
Un capitol important este rezervat Mării Negre, pe fondul riscurilor de securitate generate de războiul din Ucraina și de intensificarea atacurilor rusești în apropierea apelor teritoriale românești.
Mai multe incidente maritime au vizat nave comerciale în apropiere de Sulina și în zona economică a României, în timp ce extinderea operațiunilor militare aduce riscuri suplimentare pentru transportul maritim, cablurile submarine, platformele de exploatare și rutele energetice și alimentare.
În acest context, Guvernul Niculescu propune consolidarea securității maritime prin cooperarea cu Bulgaria și Turcia și găzduirea în România a hubului european de securitate maritimă, axat pe schimbul de informații și avertizarea timpurie.
Totodată, în primul semestru din 2027 ar urma să fie prezentat la nivelul Uniunii Europene un portofoliu de investiții majore în Portul Constanța și în zona Dunării, în transport, energie, cabluri și infrastructură digitală, cu conexiuni către Republica Moldova, Ucraina, Caucazul de Sud și Asia Centrală.
Republica Moldova, prioritate strategică pentru România
Programul de guvernare menține Republica Moldova în centrul politicii externe și de securitate a României. Bucureștiul își propune să rămână principalul susținător al aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană și să sprijine Chișinăul în fața amenințărilor hibride și a vulnerabilităților energetice.
„Rămânem principalul susținător al parcursului european al Republicii Moldova. Sprijinim reziliența sa, inclusiv energetică și în fața atacurilor hibride, promovăm măsuri împotriva actorilor care urmăresc destabilizarea ei, oferim expertiză și asistență financiară pentru proiecte și susținem asistența macrofinanciară a Uniunii Europene. Pregătim cu autoritățile de la Chișinău, în primul semestru din 2027, un portofoliu comun de interconectări și investiții în energie, transport, digitalizare, administrație, educație și dezvoltare locală și mobilizăm experți români pentru negocierile de aderare și administrația publică”, se arată în program.
Sprijinul pentru Ucraina continuă. Companiile românești, pregătite pentru reconstrucție
În cazul Ucrainei, viitorul Executiv propune continuarea asistenței militare și a programelor de instruire, sprijinirea parcursului european și implementarea Parteneriatului Strategic bilateral.
Programul introduce și o miză economică: crearea unui mecanism prin care companiile românești să poată participa la reconstrucția Ucrainei. Sunt vizate infrastructura, energia, transporturile, sănătatea, agricultura și serviciile.
În paralel, drepturile minorității române din Ucraina, inclusiv în domeniul educației și al libertății religioase, ar urma să rămână pe agenda dialogului bilateral.
„Susținem parcursul european al Ucrainei, pe baza meritelor proprii. Construim un mecanism pentru participarea companiilor românești la reconstrucție, în infrastructură, energie, transport, sănătate, agricultură și servicii, și investim în proiecte transfrontaliere. Drepturile persoanelor aparținând minorității române, inclusiv la educație și libertate religioasă, rămân o prioritate a dialogului”, scrie în programul de guvernare.
Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ar urma, la rândul său, să fie dezvoltat prin proiecte comune, inclusiv în energie nucleară, inteligență artificială și securitate cibernetică.
Expert: „Fără Republica Moldova și Ucraina n-am avea securitate”
Cătălin Buciumeanu, fost diplomat cu experiență în administrația publică, relații internaționale și inovare tehnologică, consideră firească întărirea cooperării cu cele două state vecine. Buciumeanu a activat în instituții precum Administrația Prezidențială, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale și Parlamentul României și este fondator al Centrului de Strategii Avansate și al clusterului de inovare tehnologică INVENTIKUS.
„Colaborarea și susținerea Ucrainei și Republicii Moldova este o chestiune de bun-simț. Este ca și cum ai spune «Dacă vreau să fiu alergător de cursă lungă, am nevoie de ambele picioare». Nu pot să fiu șchiop și să câștig maratonul. Fără Republica Moldova și Ucraina n-am avea securitate”, precizează Cătălin Buciumeanu pentru „Adevărul”.
Expertul consideră esențiale și investițiile în securitatea Mării Negre, dar susține că România a reacționat târziu la transformarea regiunii într-un spațiu cu riscuri militare majore.
„Marea Neagră, care era singurul nostru prieten care nu ne făcea probleme, a devenit o mare de probleme. Și nici cu asta nu ne descurcăm fiindcă am ignorat-o până când ne-a pleznit peste ochi”, adaugă Buciumeanu.
„Reciclăm chestii”. Critici privind capacitatea reală de apărare a României
În privința măsurilor generale de apărare, Buciumeanu consideră că programul reia în mare parte idei și angajamente deja cunoscute și pune sub semnul întrebării capacitatea României de a-și asigura propriile nevoi de securitate la standardele NATO.
„Reciclăm chestii. Reciclăm lucruri care erau deja spuse ca nu cumva să se trezească românul că «uite domne, un guvern pro-occident, pro-american a luat-o deodată razna». Nu am luat-o razna, dar nici nu facem ce se cere la nivelul ăla de parteneriat. Noi suntem stat NATO. Când spunem că suntem stat NATO și am intrat în NATO, trebuie să avem capacitatea de a ne furniza singuri securitatea. Adică, fiind stat NATO, avem toate capacitățile necesare, avem toate protocoalele, legile care să ne ajute să fim la standardele NATO. Vi se pare că noi suntem la standard NATO? Vi se pare că știm ce facem, că suntem echipați? Noi am luat NATO ca pe o chestie așa: NATO este America, deci ei ne păzesc pe toți. Umbrela americană, de asta avem parteneriat. Surpriză! Războiul a luat-o într-o altă direcție și Ucraina ne arată cât se poate de clar că tehnologia nu așteaptă deciziile Parlamentului României de la București sau indeciziile Guvernului de la Palatul Victoria”, adaugă Buciumeanu.
