Victor Alistar, purtătorul de cuvânt al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), susține că în spatele campaniilor de presiune asupra sistemului judiciar din ultimul an și jumătate s-ar fi aflat nu doar interese politice, ci și interese personale ale unor persoane care aveau legătură cu proceduri judiciare importante și care ar fi urmărit să-și îmbunătățească propria situație în justiție. Într-un interviu acordat la Realitatea PLUS, Alistar vorbește despre o încercare de acaparare a puterii judecătorești, despre presiuni mediatice menite să intimideze judecătorii și despre implicarea, într-o măsură redusă, a unor persoane din interiorul sistemului.
Invitat în emisiunea „Sub semnul legii”, realizată de Alessia Păcuraru la Realitatea PLUS, Victor Alistar a fost întrebat ce s-a aflat în spatele atacurilor îndreptate în ultimele luni împotriva Înaltei Curți, a altor instanțe și a unor magistrați.
Purtătorul de cuvânt al instanței supreme a formulat o explicație care depășește conflictul dintre puterea politică și cea judecătorească, indicând inclusiv posibile interese ale unor persoane vizate de proceduri judiciare.
Victor Alistar: Persoane cu legături în proceduri judiciare ar fi încercat să-și „optimizeze propria situație”
Întrebat direct ce interese consideră că s-au aflat în spatele campaniilor împotriva justiției, reprezentantul ÎCCJ a precizat că explicația sa reprezintă o supoziție bazată pe împrejurările observate.
„Au fost mai multe. Mă întrebați ce e în spate. Pot să dau supoziția bazată pe, să spunem, niște evidențe de conjunctură. Au fost, pe de o parte, interesul unor forțe politice de acaparare a justiției, cu sprijin, pe alocuri și absolut minoritar, din interior, dar au fost și persoane care aveau legătură cu proceduri judiciare cu o forță deosebită și care probabil au considerat că în acest fel își vor optimiza propria situație în justiție”, a declarat Victor Alistar.
Acesta a subliniat că justiția trebuie să reziste oricăror asemenea presiuni, indiferent de interesele celor care le exercită.
„Nu e vorba de asta, pentru că rolul justiției este să dea dovadă de reziliență în fața oricăror presiuni”, a adăugat Alistar.
Acuzații privind o încercare de acaparare a justiției de către forțe politice
În același interviu, Victor Alistar a susținut că una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada recentă a fost tentativa unor forțe politice de a dobândi controlul asupra justiției.
„Pe lângă volumul enorm de dosare și legislația absolut haotică, cu care se confruntă și cetățenii, nu doar justiția, o provocare foarte mare a fost afectarea independenței. Tentația pe care, la un moment dat, au avut-o, de curând, forțe politice de a acapara justiția. Și asta a fost o provocare masivă”, a afirmat purtătorul de cuvânt al ÎCCJ.
Întrebat dacă această încercare a existat cu adevărat, Alistar a răspuns afirmativ, precizând că este propria sa evaluare, bazată pe experiența acumulată în domeniul juridic.
„În opinia mea, da. Și experiența de foarte mulți ani în acest domeniu. Am participat, spre exemplu, în consultările pentru elaborarea legilor justiției din 2004. Sunt într-un contact permanent. Observ anumite tendințe și conjuncturi. În opinia mea, da, s-a încercat o destabilizare și o destructurare a guvernanței actuale la nivelul justiției, prevăzute de lege, de legi făcute împreună cu Comisia Europeană și care au condus la ridicarea MCV-ului”, a declarat Alistar.
Acesta a respins ideea că actuala arhitectură de organizare a sistemului judiciar ar fi fost construită exclusiv pe baza unor interese interne.
„Nu cum s-a spus că sunt legi făcute domestic și doar domestic pentru interese, în niciun caz. Au fost cerințele Comisiei și au fost discuții la acel moment. Pentru ca, eventual, pe acel vid creat să se construiască un alt tip de establishment, la cererea unora sau altora”, a explicat reprezentantul instanței supreme.
Presiuni asupra judecătorilor în timpul proceselor: „O adevărată campanie de linșaj”
Victor Alistar a susținut că tentativele de influențare a justiției nu s-ar fi limitat la inițiative legislative sau declarații politice, ci ar fi inclus și campanii mediatice direcționate împotriva unor judecători care aveau de soluționat dosare importante.
Potrivit acestuia, scopul unor asemenea acțiuni ar fi fost intimidarea magistraților și determinarea lor să țină cont de așteptările create în spațiul public.
„Provocarea foarte mare a fost și presiunea mediatică enormă care a existat pe justiție, cu intenția nedisimulată de a timora judecătorii, de a-i face să nu își mai asume riscul de a fi subiectele unor atacuri personale de neimaginat și atunci, eventual, să fie mai pe placul media, să fie atenți, adică să vină prin verdictul judiciar în întâmpinarea agendei media”, a afirmat Alistar.
El a prezentat și un exemplu din activitatea unei instanțe, fără să identifice dosarul sau magistratul vizat.
„De pildă, la tribunal, în timpul judecării unei măsuri preventive, se desfășura o adevărată campanie de linșaj la adresa judecătorului învestit cu judecarea cauzei, în timp ce el se afla în sală și ulterior în deliberare. Aceeași campanie a fost când s-a făcut calea de atac”, a relatat purtătorul de cuvânt al ÎCCJ.
Alistar a afirmat că, indiferent de soluția pronunțată, anumite instituții media ar fi continuat să susțină că hotărârea fusese influențată de persoane aflate la conducerea justiției.
„Aceleași canale media spuneau la fond, care a avut o soluție, că este influența unor lideri din justiție. În momentul în care la apel s-a răsturnat soluția, complet, a fost diametral opusă în controlul judiciar, s-a spus din nou că sunt liderii justiției. Adică aproape mesaje schizofrenice”, a declarat Alistar.
Critici și la adresa unor magistrați: Au urmărit „simpatie publică” și „proprie imagine”
Reprezentantul ÎCCJ a afirmat că presiunile asupra sistemului judiciar ar fi beneficiat, în anumite situații, și de susținere din interiorul profesiei.
Alistar a criticat comportamentul unor magistrați despre care susține că au participat la mesaje populiste pentru a-și construi o imagine publică favorabilă.
„Am văzut situații în care, din dorința de simpatie publică, unii magistrați au participat în mod activ la mesaje populiste, pentru dorința lor de vizibilitate și de proprie imagine, în detrimentul stabilității sistemului judiciar”, a afirmat acesta.
El a precizat că criticile formulate de magistrați cu privire la problemele reale ale justiției sunt legitime, însă consideră că există o diferență între acestea și susținerea atacurilor politice împotriva statutului profesiei.
„Sigur, critica pe aspectele care sunt de îmbunătățit este firească. E un serviciu public. A merge mai departe și a face un mesaj unu la unu cu titularii unor atacuri politice la adresa statutului magistraților, care s-a și finalizat prin amputarea severă a statutului, atacuri politice cu privire la verdicte judiciare, este, din punctul meu de vedere, cea mai gravă desconsiderare a simțului profesional”, a declarat Alistar.
Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ a ținut însă să precizeze că asemenea situații ar fi fost foarte rare.
„Atacuri din interiorul sistemului judiciar, vreau să lămuresc, au fost foarte puține, sunt izolate și foarte exotice. Deci nu-i de luat în seamă. Sigur, e cu atât mai grav cu cât te aștepți ca oamenii respectivi să fie conștienți de realitate și de faptul că prezintă distorsionat această realitate”, a explicat el.
Avertisment privind întoarcerea la „câmpul tactic” din justiție
Discuția a ajuns și la perioada controversată a relațiilor dintre sistemul judiciar și serviciile de informații, marcată de protocoalele de colaborare și de dezbaterile privind așa-numitul „câmp tactic”.
Întrebat dacă acest mecanism mai este activ, Victor Alistar a afirmat că perioada respectivă s-a încheiat, dar că riscul revenirii unor practici similare nu a dispărut.
„Perioada deceniului, așa cum a fost ea consemnată inclusiv în raportul oficial al Consiliului Superior al Magistraturii, este încheiată, dar riscul nu a dispărut. De aceea e foarte important să fim atenți la tentațiile de modificare a legislației care să readucă acele canale și pârghii care s-au manifestat în acel moment”, a declarat Alistar.
El a sugerat că opoziția sistemului judiciar față de revenirea unor asemenea mecanisme ar putea reprezenta una dintre explicațiile presiunilor recente.
„Probabil că ăsta a fost unul dintre motivele pentru care a fost o asemenea presiune, tocmai pentru că nu mai este de admis prezența câmpului tactic și nu va fi de admis prezența câmpului tactic. Probabil că ăsta a fost și un motiv al atacului”, a spus purtătorul de cuvânt al ÎCCJ.
Context: ÎCCJ și CSM au reclamat în repetate rânduri campanii împotriva judecătorilor
Declarațiile lui Victor Alistar vin după o perioadă de conflicte publice între reprezentanții puterii judecătorești și actori politici, pe fondul disputelor privind pensiile magistraților, salarizarea, organizarea instanțelor și independența justiției.
În noiembrie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a reclamat existența unei campanii de denigrare a instanței supreme și a judecătorilor, susținând că ar fi fost vorba despre acțiuni concertate în care erau implicați oameni politici, grupuri de presiune și formatori de opinie.
Ulterior, în iunie 2026, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat o hotărâre prin care a constatat existența unei campanii pe care a calificat-o drept susținută și coordonată, îndreptată împotriva puterii judecătorești.
Documentul CSM, de 76 de pagini, a inclus referiri la declarații politice, activități ale unor organizații neguvernamentale și materiale de presă. Demersul a provocat, la rândul său, controverse în spațiul public, inclusiv critici față de includerea unor jurnaliști și organizații care au formulat opinii critice despre justiție.
În septembrie 2026, Victor Alistar a acuzat explicit echipa fostului premier Ilie Bolojan și USR de presiuni asupra puterii judecătorești, vorbind despre o încercare de acaparare a justiției.
În interviul de la Realitatea PLUS, purtătorul de cuvânt al ÎCCJ introduce însă un element suplimentar: suspiciunea că unele persoane care aveau legături cu proceduri judiciare importante ar fi încercat să profite de aceste campanii pentru a-și îmbunătăți propria poziție în fața justiției.
