Victor Ponta a comentat într-un mesaj pe Facebook, decizia CCR care a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern în legătură cu adoptarea ordonanţei referitoare la Programul SAFE. fostul premier spune că în acest mod i se dă "României posibilitatea să salveze 16 miliarde de euro".
Reacția lui Victor Ponta
Victor Ponta subliniază faptul că după această decizie ar trebui să fie "reziliate și renegociate toate contractele frauduloase și contrare interesului național" semnate de miniștrii cabinetului Bolojan.
"Este o decizie extraordinar de importantă și pozitivă a CCR, care dă României posibilitatea să salveze 16 miliarde de euro — o șansă uriașă pe care Curtea Constituțională o oferă noului Guvern și României!
Ne trebuie drone si sisteme antidrona - nu tunuri si tancuri ! Ne trebuie parteneri eficienti si corecti - nu firme straine care sa ne ia de 5 ori pretul si sa nu livreze niciodată- ne trebuie contractori care sa produca in colaborare cu firmele romanesti in Romania , nu sa dea de lucru muncitorilor germani sau francezi!", a scris fostul premier.
Ponta cere reanalizarea contractelor semnate
"Pe baza acestei decizii, trebuie reziliate și renegociate toate contractele frauduloase și contrare interesului național, semnate de Miruță și USR cu diverse firme din afara României! În acest fel, aproape 16 miliarde de euro pot fi direcționate către adevăratele necesități de apărare ale României și către firmele care produc în România!
CCR ne-a dat! Sper ca Guvernul să „bage în traistă”! Și Miruță și USR să își ia „bătaie” de la „stăpânii” lor, care au încercat să ne ia banii fără să ne dea nimic în schimb!", a mai scris Ponta.
Sesizarea lui Grindeanu, admisă
Curtea Constituţională a României a stabilit joi că a existat conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament în legătură cu emiterea Ordonanţei de Urgenţă referitoare la Programul SAFE.
Sorin Grindeanu a cerut Curţii Constituţionale să constate existenţa acestui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern şi să stabilească o conduită de urmat în vederea restabilirii ordinii constituţionale.
"Conflictul juridic de natură constituţională este generat de două conduite neconstituţionale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegată; reglementarea prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluţii legislative care se aflau deja în procedură parlamentară - în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a şedinţelor plenului la Camera Deputaţilor şi, respectiv, la Senat - transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituţional şi prin nesocotirea, în acelaşi timp, a obligaţiei de loialitate constituţională faţă de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a ţării", se susţinea în sesizare.
Conform acesteia, din analiza cronologiei procedurale şi din conţinutul actelor normative implicate, reiese că Guvernul a procedat la extinderea "substanţială" a proiectului iniţial al ordonanţei de urgenţă a Guvernului în dimineaţa zilei de 5 mai, ziua dezbaterii şi votării moţiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi.
"Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaşte explicit că 'Completările aduse în şedinţa de Guvern Ordonanţei de urgenţă au fost motivate de importanţa şi urgenţa reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moţiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanţe de urgenţă pe perioada interimatului'. Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează şi substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului şi afectând echilibrul constituţional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie", aprecia preşedintele Camerei Deputaţilor.
