Premium
Victor Ponta - primul premier din istoria recentă a României acuzat că și-a plagiat teza de doctorat - apelează la o cale extraordinară de atac pentru a-și recăpăta titlul de doctor care i-a fost retras în 2016 printr-o decizie a ministrului de atunci ai Educației Mircea Dumitru. Cu două procese pierdute în instanţă în care ceruse suspendarea, respectiv anularea ordinului, Victor Ponta merge din nou în instanță și invocă acum decizia pronunțată în 2022 de Curtea Constituțională conform căreia titlul de doctor poate fi anulat doar dacă „a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice” și doar de o instanță judecătorească.
În iulie 2020, Victor Ponta a pierdut definitiv la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) procesul cu Ministerul Educației prin care contestase ordinul emis de Mircea Dumitru în 2016 prin care i-a fost retras titlul de doctor pentru plagierea tezei de doctorat.
Profitând de o decizie a Curții Constituționale, fostul premier a formulat însă o cerere de revizuire a deciziei ICCJ, acțiunea fiind deschisă la finalul anului trecut la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Conform portalului instanțelor, termenul de judecată este stabilit pentru 5 aprilie.
„O ilegalitate împotriva mea”
Contactat de HotNews.ro, Victor Ponta a spus că își bazează noua acțiune în instanță împotriva Ministerului Educației pe decizia prin care Curtea Constituțională a stabilit în vara anului trecut că ministrul Educației nu va mai putea retrage titlurile de doctor obținute prin plagiat, ci va trebui să meargă în instanță pentru a dovedi frauda.
Victor Ponta susține că prin decizia prin care i-a fost retras titlul de doctor „a fost comisă o ilegalitate”. Mai mult, el vrea să îl dea în judecată și pe Mircea Dumitru.
„Vreau să arăt că ministrul Educației Mircea Dumitru în 2016, din motive strict personale legate de dosarul lui de la Securitate, a comis o ilegalitate împotriva mea.
Recâștigarea titlului de doctor nu-mi folosește la nimic, nu sunt angajat la stat, nu sunt cadru univeristar, nu are niciun efect și nu am avut niciodat vreun spor de salariu pe baza acestui titlu.
(...) Este o decizie a Curții Constituționale de anul trecut care spune foarte clar că un act administrativ, în cazul de față acordarea titlul de doctor, care a intrat în circuitul civil și a produs efecte la mai mult de un an nu poate fi retras printr-o decizie administrativă, adică prin actul ministrului Mircea Dumitru .
Ministrul nu trebuia să-mi retragă titlul ci trebuia să facă o acțiune în instanță care avea dreptul să-mi retragă titlul. Dar ministrul se grăbea foarte tare atunci pentru că erau un an de alegeri și nu a avut răbdare să facă procedura legală.
Acum Curtea Constituțională spune foarte clar că titlul de doctor se poate retrage prin instanță. Mie instanța nu mi-a retras titlul, ci doar ministrul mi-a retras titlul.
(...) După ce s-a dat decizia Curții, în 2022, am cerut revizuirea. Avocații s-au ocupat de asta. M-au anunțat ieri că am primit termen.
(...) După decizia instanței, și cred că voi câștiga, vreau să-l dau în judecată pe Mircea Dumitru”, a susținut Victor Ponta.
Decizia CCR privind condițiile în care poate fi retras titlul de doctor: „Înseamnă amnistia plagiatorilor”
Decizia invocată de fostul premier Victor Ponta pentru a-și recâștiga titlul de doctor a fost pronunțată de Curtea Constituțională în iunie 2022 și prevede că titlul de doctor poate fi retras de Ministerul Educației doar în cazul în care „nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte juridice”.
Jurnalista Emilia Șercan, care a dezvăluit numeroase cazuri de plagiat la nivel înalt, spunea atunci că CCR „tocmai a amnistiat în masă toți plagiatorii din România cărora de acum înainte nu li se va mai putea retrage titlul de doctor pentru plagiat”.
„A admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 170 alin. (1) lit. b) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 sunt constituţionale în măsura în care se referă la retragerea titlului de doctor care nu a intrat în circuitul civil şi nu a produs efecte juridice”, a anunțat Curtea Constituțională decizia luată cu majoritate.
Art. 170 la care se referă CCR: Potrivit Legii contenciosului administrativ, o instituție care emite un act administrativ nu poate retrage acest act dacă acesta a produs efecte, retragerea sa putând fi decisă doar în justiție.
Câteve argumente aduse de CCR în motivarea deciziei:
„Retragerea titlului de doctor – act administrativ – care a intrat în circuitul civil şi a generat drepturi subiective garantate de lege nu poate lua forma revocării dispuse de instituția emitentă, ci pe cea a anulării, sens în care Curtea, prin Decizia nr.624 din 26 octombrie 2016, paragraful 51, a impus exigența ca aceasta să se realizeze exclusiv de o instanță judecătorească. Nu este suficient ca doar anularea diplomei să fie realizată de instanța judecătorească, pentru că această operațiune este una formală, o consecință firească a desființării titlului. Prin urmare, indiferent de denumirea lor, actele administrative, odată intrate în circuitul civil, se anulează de instanța judecătorească, și nu de instituția emitentă, tocmai pentru că ele nu mai pot fi revocate.
Dacă principiul revocabilității actelor administrative are o consacrare constituțională implicită în art.21 şi 52 din Constituţie, excepțiile de la acestea sunt cuprinse, de asemenea, în mod implicit în aceleași prevederi coroborate cu alte valori, exigențe și principii cu consacrare constituțională. În acest sens, Curtea reține art.1 alin.(5) din Constituție, în componenta de securitate juridică, care conturează conținutul și limitele revocabilității actelor administrative. Astfel, odată ce un act administrativ a intrat în circuitul civil și produce efecte juridice, principiul securității juridice interzice revocarea lui chiar de către emitent.
Curtea reține că trebuie realizată o diferențiere între, pe de o parte, anularea titlului de doctor de către instanța judecătorească și, pe de altă parte, controlul judecătoresc cu privire la revocarea acestui titlu de către organul administrativ emitent. Cele două situații evocă ipoteze distincte, conturate după criteriul intrării în circuitul civil și a producerii de efecte juridice.
Rezultă că, în cazul în care au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice, atât titlul de doctor, cât și înscrisul constatator pot fi desființate numai prin hotărâre judecătorească, pentru că, altfel, dacă se lasă la îndemâna instituției emitente a actului desființarea titlului, se imprimă și se induce o insecuritate asupra raportului juridic deja stabilit”.
Cronica celui mai mare scandal de plagiat din România
Cel mai cunoscut caz de plagiat din România este fără îndoială cel al lui Victor Ponta, iar momentul în care instanța a decis ca fostul premier să rămână fără titul de doctor a venit după o serie întreagă de evenimente și la capătul a opt ani de la dezvaluirile de plagiat din revista Nature (iunie 2012).
Mai exact, în iulie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins definitiv cererea prin care fostul premier Victor Ponta a solicitat anularea ordinului ministrului Educaţiei prin care i-a fost retras în anul 2016 titlul de doctor în Drept.
Instanţa supremă a respins recursul lui Victor Ponta şi a menţinut o decizie a Curţii de Apel Bucureşti din februarie 2017, instanţa care a confirmat atunci retragerea titlului de doctor.
În 1 august 2016, ministrul Educaţiei de la acea vreme Mircea Dumitru a semnat ordinul de retragere a titlului ştiinţific de doctor în Drept în cazul lui Victor Ponta. Ordinul ministrului Educaţiei a venit ca urmare a deciziei luate de CNATDCU în 27 iulie 2016, prin care s-a confirmat că Victor Ponta a plagiat în teza de doctorat.
Ponta a deschis atunci două procese în instanţă, în care a cerut suspendarea, respectiv anularea ordinului ministrului Educaţiei, însă acţiunile sale au fost respinse.
În cazul plagiatului lui Ponta a fost implicat și fostul ministru al Educației Sorin Cîmpeanu, care a demisionat tot după ce a fost acuzat de plagiat. Astfel, în decembrie 2014, la scurt timp după numirea lui Cîmpeanu în funcția de ministru al Educației, a fost adoptată o OUG prin care li se permite doctorilor să renunțe la titlul de doctor, modificând astfel Legea Educației. Această modificare venea la scurt timp după ce Victor Ponta anunțase că renunță la titlul de doctor, însă nu exista bază legală pentru această măsură. Cîmpeanu motiva că „altfel nu am cadru legal să îndeplinesc cererile venite din partea societătii civile și academice”, în ceea ce privește titlul de doctor al lui Victor Ponta.
Victor Ponta a obținut titlul de doctor în drept la Universitatea din București în iulie 2003, cu teza „Curtea Penală Internațională”. Îndrumatorul stiintific al lui Victor Ponta pentru această teză de doctorat a fost Adrian Năstase, care în 2003 era prim-ministru al României. Victor Ponta era la acel moment secretar de stat în Guvernul Năstase.
Plagiatul a fost dezvăluit în 2012 de revista Nature, care a scris că a văzut documente compilate de o sursă anonimă (“whistle-blower” in original – N.red.) ce arătau că mai mult de jumătate din teza de 432 de pagini a lui Ponta constă în texte duplicate“.
Victor Ponta este doar cel care a deschis lista premierilor acuzați de plagiat.
Însuși premierul Nicolae Ciucă este acuzat de plagiat în teza sa de doctorat în urma unei anchete publicate în ianuarie 2022 de jurnalista Emilia Șercan. Conform acesteia, teza include cel puțin 42 de pagini plagiate din totalul de 138. Conținutul din cel puțin 19 pagini a fost plagiat din alte două teze de doctorat susținute anterior la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP), una dintre ele coordonată chiar de îndrumătorul premierului. Cu câteva excepții, porțiunile plagiate depistate au fost copiate din surse tipărite, care nu ar putea fi detectate cu un soft anti-plagiat, se arată jurnalista.
Nicolae Ciucă a obținut anularea, în instanță, a solicitărilor depuse la CNADTCU pentru verificarea suspiciunilor privind teza sa de doctorat.
Ciucă a dat în judecată Ministerul Educaţiei şi CNATDCU, acţiunea fiind deschisă la Curtea de Apel Bucureşti. Avocaţii premierului au cerut anularea celor trei sesizări de plagiat pentru teza sa de doctorat. Aceste sesizări au fost depuse la CNATDCU după ce jurnalista Emilia Şercan a afirmat că cel puţin 42 de pagini, dintr-un total de 138, din teza de doctorat a premierului Ciucă au fost plagiate.
Parchetul General - structura care a preluat o parte din atribuțiile Secției speciale - are în lucru un dosar în care este cercetat modul în care, în luna aprilie, la Curtea de Apel București, a avut loc repartizarea aleatorie a dosarului vizând teza de doctorat a premierului, au confirmat pentru G4Media mai multe surse judiciare. În acest dosar, Nicolae Ciucă a obținut din partea judecătorului Marius Iosif o sentință prin care au fost anulate cele trei sesizări depuse, în luna ianuarie, pentru verificarea suspiciunilor de plagiat din teza sa de doctorat.
Nicolae Ciucă este al treilea premier al României implicat într-un scandal de plagiat, după ce jurnalista Emilia Șercan a dezvăluit, într-un articol PressOne, că generalul în rezervă a plagiat în lucrarea de doctorat pe care a susținut-o în 2003 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”.
Europa Liberă scria, la momentul pronunțării deciziei Curții Constituționale, că printre primii ei beneficiari ar putea fi chiar premierul Nicolae Ciucă.
Mihai Tudose
Fostul premier PSD Mihai Tudose (în perioada iunie 2017 - ianuarie 2018), în prezent europarlamentar PSD după ce a fost ales pe listele Pro România, a fost acuzat că și-a plagiat lucrarea de doctorat obținută la Academia SRI într-un articol din 2015 al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI). Tudose era atunci Ministru al Economiei în guvernul condus de Victor Ponta.
"Circa 50 de pagini sunt plagiate, fie cuvânt cu cuvânt, fie prin reformulări minore, din alta lucrare de doctorat, susținută, cu un an mai devreme, de comisarul-șef Radu Andriciuc, la Academia de Politie 'Alexandru Ioan Cuza'. Din doctoratul comisarului-șef s-au copiat inclusiv părți din concluzii, câteva anexe și chiar o secțiune din bibliografie", potrivit Centrului Roman pentru Jurnalism de Investigație.
Potrivit CRJI, lucrarea de doctorat a lui Tudose, cu titlul "Infrastructura critica - model si strategie manageriala", a fost sustinuta în 2010 la Academia Nationala de Informatii "Mihai Viteazul" și publicată apoi la RAO International Publishing Company.
Ministrul Tudose a declarat pentru CRJI că la momentul redactarii lucrarii "erau alte vremuri". "E vorba de Andriciuc si de niste texte de pe Internet, dar nu e vorba de mai mult de doua-trei pagini si nu sunt preluate cuvant cu cuvant. Am avut acordul scris al autorilor. Poate am fost si putin neglijent, dar era ca si cum as face o lucrare de geometrie: nu pot pretinde ca am inventat eu Teorema lui Pitagora", a explicat Tudose, care a povestit un eveniment din timpul redactarii: "Am scris un capitol pe plaja, cu pixul, si dupa ce l-am bagat pe calculator, a fost verificat de un soft antiplagiat, reiesind ca era copiat in proportie de 15%". Pentru acest articol, lucrarea lui Tudose nu a fost verificata cu un astfel de soft.
De precizat că în 2013, Mihai Tudose a ajuns conferentiar universitar la Academia Nationala de Informatii a SRI.
În iulie 2017, la o lună după ce a fost desemnat prim-ministru, Tudose a fost reclamat la Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) pentru plagiatul expus public în 2015, scrie PressOne.ro.
La rândul său, Comisia de Etică a Academiei SRI a dat verdict de plagiat pentru teza lui Mihai Tudose și a propus retragerea titlului de doctor. Hotărârea Comisiei de Etică a fost însă revocată în 2017 de Senatul Academiei SRI, care a invocat un alt verdict, de data asta de neplagiat – pronunțat, după câteva luni, de o comisie de „specialiști externi”.
Pentru a evita un verdict de plagiat, Tudose a depus două solicitări la Ministerul Educației de a renunța la titlul de doctor. Prima cerere de renunțarea la titlul de doctor a fost făcută de fostul premier în data de 3 martie 2016, iar a doua, pe 13 noiembrie 2018. Fostul premier nu a așteptat 30 de zile pentru a vedea dacă primește un eventual răspuns din partea Ministerului Educației – termen prevăzut de legislația în domeniul petiționării – iar pe data de 19 noiembrie a înregistrat la Curtea de Apel București acțiunea de chemare în judecată, mai scrie pressone.
În primăvara lui 2020 însă, Mihai Tudose a pierdut, în primă instanță, procesul intentat Ministerului Educației. Curtea de Apel Galați a respins ca nefondată acțiunea lui Tudose în data de 5 martie.
