ONG-ul „Consiliul Național Maghiar din Transilvania” (CNMT - unde președinte este Laszlo Tokes) cere deschiderea dosarului "Martie negru" de la Târgu Mureș, într-un comunicat transmis Agenţiei de Presă MTI, cu ocazia comemorării sângeroaselor evenimente istorice, informează Rador Radio România.
Cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la conflictul interetnic de la Târgu Mureș, cunoscut şi ca Martie negru, ședința delegației CNMT a adoptat o Declarație pe 21 martie, la Cristuru Secuiesc, în care afirmă: "Le datorăm copiilor noștri și rudelor victimelor să prezentăm adevărul".
De aceea, CNMT cere deschiderea dosarului "Martie negru" de la Târgu Mureș, publicarea ordinelor și instrucțiunilor militare, declasificarea documentelor de la armată și Securitate, precum și toate forțele armate relevante, și reluarea etapei de anchetă în vederea identificării concrete și corecte a responsabililor.
De asemenea, solicită ca statul român să-și recunoască public responsabilitatea în conflictul interetnic și revendică reabilitarea morală și materială și despăgubirea victimelor.
CNMT consideră necesară înființarea unui grup de lucru care să cerceteze, să exploreze și să documenteze evenimentele de la Târgu Mureș.
O echipă de istorici, sociologi și avocați ar trebui să elaboreze un raport detaliat și public despre cele întâmplate, se mai arată în comunicat, care menţionează: "Şi cu această ocazie ne exprimăm deplina compasiune și solidaritatea noastră față de victimele confruntării interetnice de la Târgu Mureș și rudele acestora, care până în prezent nu au primit despăgubiri de la statul român pentru pierderile și suferințele suferite".
CNMT arată că conflictul interetnic din martie 1990 este unul dintre cele mai întunecate episoade ale perioadei de după revoluția română din 1989, "care a fost creat artificial pentru a legitima înființarea Serviciului Român de Informații pe scheletul și resursele umane rămase ale poliției politice comuniste, Securitatea".
"Autoritățile de la Bucureşti de atunci au vrut să submineze prin evenimentele de la Târgu Mureș solidaritatea etnică și interconfesională manifestată la Timișoara în decembrie 1989. Aceasta a fost obţinută prin deturnarea și convertirea sentimentelor anticomuniste și antisecuriste ale populației țării către un nou inamic, și anume minoritatea maghiară", se arată în Declaraţie.
Potrivit acesteia, "scenariul" de la Târgu Mureș a fost modelat după "amenințarea teroristă" din decembrie 1989 și "mineriadei" din iunie 1990, toate cele trei scenarii fiind "planificate și implementate în mod conștient, programatic, cu mijloace și forțe ale statului, împotriva anumitor grupuri bine definite, iar fiecare a avut consecințe tragice". "Nu este o exagerare să calificăm aceste acte drept crime împotriva umanității, care prin însăși natura lor nu îşi pot pierde valabilitatea niciodată din punct de vedere legal", a precizat CNMT, argumentând revendicarea sa.
Context. Conflicte de stradă la Târgu Mureș între români și maghiari
În 15 martie 1990, populaţia maghiară din localităţile unde era majoritară a sărbătorit Ziua Maghiarilor de Pretutindeni.
La acele manifestaţii, populaţia maghiară a arborat drapelul Ungariei pe mai multe instituţii din Satu Mare şi Târgu Mureş, a înlocuit plăcuţele în limba română cu cele în limba maghiară şi a lansat o serie de sloganuri antiromâneşti.
Totodată au fost profanate statuile lui Avram Iancu din Târgu Mureş şi Nicolae Bălcescu din Sovata.
Patru zile mai târziu, în 19 martie 1990, ca urmarea acestor evenimente a fost atacat sediul UDMR, dar şi al partidelor istorice româneşti PNL şi PNŢ. Printre victimele din partea maghiarilor s-a aflat şi scriitorul maghiar András Sütő, informează ziarul Adevărul. În acelaşi timp, pe sediul primăriei din Târgu Mureş a fost amplasat steagul Ungariei.
În 20 martie, pe fondul acestor evenimente, a avut loc un mare marş în Târgu Mureş, la care au participat atât maghiarii, cât şi românii. Sloganurile şi lozincile şovine de ambele părţi au fost înlocuite de confruntări violente, în centrul oraşului. Violenţele au fost amplificate de apariţia unui grup de români din localităţile Reghin, Hodac şi Ibăneşti care au venit „să facă ordine”. La rândul lor, maghiarii de pe valea Nirajului şi Sovata au venit la Târgu Mureş, au incendiat autobuzele românilor şi i-au agresat.
Bilanţul evenimentelor violente din 20 martie 1990 este următorul: 5 morţi - 2 români şi 3 maghiari, 278 de răniţi, o biserică ortodoxă incendiată, iar sediile locale ale unor partide politice vandalizate.
Comentează